Burnout a devenit diagnostic medical oficial, conform Organizației Mondiale a Sănătății

 

Burnout a fost descris de multe ori ca un sentiment de epuizare cronică care apare din cauza muncii în exces. Puternic culturalizat și nu de puține ori luat în derâdere și catalogat drept depresie sau  „lene cronica”, burnout este acum un diagnostic medical oficial în conformitate cu Clasificarea Internatională a Bolilor sau ICD-11, manualul Organizației Mondiale a Sănătătii, care ghidează specialiștii din domeniul sănătății  în diagnosticarea bolilor.

 

În acest moment, burnout a fost introdus și  în secțiunea ICD-11 privind problemele legate de ocuparea forței de muncă sau șomaj. Potrivit manualului, psihiatrii pot pune diagnosticul de burnout dacă pacientul prezintă următoarele simptome:

 1. sentimente de lipsă de energie sau de epuizare;

 2. detașare, nepăsare sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă;

 3. eficacitate profesională scăzută.

 

Înainte de punerea diagnosticului oficial, documentul spune că medicii ar trebui să excludă mai întâi tulburările de afectivitate, de anxietate și de adaptare. Diagnosticul este limitat doar la mediile de lucru și nu trebuie aplicat în alte situații de viată.

 

Sindromul burnout a fost amplu cercetat timp de mai multe decenii. A reprezentat pentru mult timp un concept cultural neclar care a sfidat incercările de a se crea o definiție specifică, un consens cu care toți oamenii de stiință să poată să fie de acord.

 

Meritele începerii studiului asupra sindromului i-au fost atribuite psihologului Herbert Freudenberger, care a inaugurat primul studiu oficial al stării de burnout, cu un articol științific publicat în 1974 în revista SAGE Open.

 

Ca urmare a revizuirii studiului din anul 2017, s-a constatat că în următoarele patru decenii au mai apărut sute de alte studii pe această temă. În tot acest timp, cei ce au revizuit toate aceste studii, au remarcat că burnout-ul nu a fost niciodată considerat o tulburare mintală, chiar dacă, în realitate, este una dintre cele mai discutate probleme care țin de sănătatea mintală din societatea de astăzi.

 

Un motiv pentru aceasta, argumentează Heinemanns, profesor și doctor în sociologie la Universitatea din Hamburg, este că o mare parte din cercetarea privind bournout-ul s-a concentrat mai degrabă pe „cauze și factori asociați”, decât pe incercările de a elabora criterii specifice de diagnostic. Acest lucru a dus la o imagine vagă și ambiguitate care s-a format în jurul conceptului de Burnout.

 

În revizuirea lor, ei remarcă faptul că dificultatea în a putea diferenția depresia de bunrout a reprezentat, de asemenea, un obstacol major în evidențierea burnout-ului ca boală.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *