Este realitatea doar un construct al creierului?

Cu toții avem încredere în percepția realității noastre.

Că este autentică, fidelă și ne oferă informații exacte cu privire la lumea în care trăim.

Însă, ori de câte ori privim în oglindă, ceea ce vedem este posibil să nu fie la fel de autentic pe cât pare.

Percepția noastră este modificată și redefinită în permanență de numeroși stimuli interni și externi.

Matthew Longo, doctor în neuroștiințe și profesor în cadrul Institutului de Neuroștiințe Cognitive al Universității din Londra, a ajuns la concluzia în urma unor cercetări asupra creierului, că percepția noastră implică și alte zone cerebrale, nu doar un simplu mecanism vizual.

Și ce impact are această descoperire asupra realității?

În primul rând, percepția folosește mult mai multe părți ale sistemului nostru nervos, nu doar sistemul vizual.

În al doilea rând, toată această complexitate a percepției duce la formarea unei imagini inexacte a sinelui și a realității noastre.

Astfel, o imagine percepută ca fiind obiectivă, este modelată pe baza experienței noastre personale, a felului în care credem că ar trebui să arătăm, a așteptărilor pe care credem că le au alții de la noi și a autodeprecierii în care ne afundăm atunci când nu reușim să respectăm un standard universal de frumusețe.

Ca oameni însă, suntem predispuși să gândim critic, să punem întrebări și să fim critici cu noi înșine sau cu cei din jur.

Cum putem folosi gândirea critică în avantajul nostru?

Folosit cu moderație, acest proces al gândirii critice creează un impact pozitiv și ne ajută să descoperim noi modalități de îmbunătățire și creștere personală.

Cu ajutorul gândirii critice, putem reinterpreta informațiile pe care le percepem în legătură cu imaginea corpului nostru, dându-ne seama cum să ne simțim mai confortabili cu noi înșine.

Putem folosi acest tip de gândire ca o modalitate de a ne reafirma prezența și identitatea ca indivizi, și de a ne reaminti că eforturile noastre nu sunt pentru plăcerea celorlalți, ci pentru noi înșine.

Ușor de spus, greu de făcut.

Gândirea critică poate merge uneori prea departe.

Imaginea noastră corporală negativă ne poate forța într-o lume a disperării, a nemulțumirilor și a stimei de sine scăzute.

Presiunea socială ne poate face chiar să adoptăm un comportament obsesiv, ce ar putea duce la declanșarea anumitor boli mintale destul de severe, inclusiv anxietate, depresie sau unele tulburări de alimentație.

Anorexia nervoasă, bulimia nervoasă și exercițiile fizice exagerate sunt câteva dintre cele mai frecvente boli ale imaginii corporale.

Persoanele care se confruntă cu bulimia nu își pot controla obiceiurile alimentare și, prin urmare, nu se pot opri din mâncat. Pentru a reduce consecințele fizice ale consumului excesiv de mâncare, fie aleg să vomite, fie să folosească laxative pentru grăbi circulația intestinală a alimentelor înainte de a se produce o digestie completă.

Anorexicii, pe de altă parte, trăiesc cu frica permanentă de a lua în greutate. Ei se percep ca fiind supraponderali chiar și atunci când sunt subnutriți și cu imunitatea la pământ.

Conform ultimelor date ale Asociației pentru Prevenirea și Tratarea Tulburărilor de Alimentație din România (APTTA) 1 din 100 de adolescente (între 10 și 19 ani) suferă de anorexie nervoasă.

De asemenea, 5 din 100 de femei suferă de bulimie, dar avem cel putin două studii recente care ne spun că doar 10% dintre cazurile de bulimie sunt declarate.

Așadar, statistic vorbind, există posibilitatea ca 1 din 5 femei (20%) sa sufere, de fapt, de bulimie.

Tulburările de alimentație reprezintă a treia cea mai comună boală cronică pentru femeile tinere.

Deoarece imaginea corpului devine un factor major în identitatea și în stima de sine a tinerilor din ziua de azi, societatea a început să sufere din ce în ce mai mult de o lipsă acută de valori.

Mutarea imaginii de sine din mediul real în mediul virtual este principala cauza a accentuării tulburărilor identitare din ultima vreme.

Majoritatea milenialilor au ajuns să fie tot mai înghițiți de imaginile din social media sau de ultimele apariții din domeniul modei.

Viața lor se desfășoară mai mult online, printre imagini și repere editate, retușate, care reflectă o realitate din ce în ce mai perfectă, uneori în totală contradicție cu ceea ce se întâmplă în jur.

Iar ei se simt din ce în ce mai obligați pentru a se potrivi cu acele imagini.

Toate aceste lucruri sunt generatoare de stres, de frustrări greu de suportat într-o perioadă în care gândirea și identitatea ar trebui să se dezvolte cât mai liber.

Și pot duce la apariția de boli mintale cu consecințe grave.

Cât de mult depinde de noi pentru a depăși toate aceste condiționări toxice ale trecutului și ale societății în care trăim?

În primul rând, putem alege să folosim critica și negativitatea drept motivație, pentru a ne întoarce către noi înșine și pentru a construi valori reale care să determine schimbări stabile și de durată!

Ne putem folosi negativitatea pentru a deveni mai buni!

Așteptările sociale sunt doar un simplu produs al creierului.

la fel și judecățile noastre și voința noastră de a ne ridica dincolo de toate acele așteptări.

Avem puterea de a defini cine suntem și tot ceea ce vrem sa fim?

Pe măsură ce cultura se schimbă și impune noi reguli prin care să fim priviți și acceptați, un lucru nu se va schimba niciodată – valoarea de a fi om.

În final, lansez provocarea de a ne întreba și de a reflecta, în fiecare zi și cu fiecare ocazie, ce ne definește pe noi cu adevărat?

Deoarece, numai prin compasiune și prin înțelegerea a ceea ce înseamnă cu adevărat să fim oameni, putem învăța să ne iubim mai mult pe noi înșine și pe ceilalți.

Restul sunt detalii.

Studiul asupra percepției inițiat de Dr. Matthew Longo:

https://www.pnas.org/content/early/2010/06/07/1003483107

Author: Gabi Enache

1 thought on “Este realitatea doar un construct al creierului?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *