Coronavirus: O bătălie psihologică sau medicală?

O boală mortală, descoperită recent” este, poate, unul dintre cele mai înfricoșătoare titluri cu care începe orice articol menit să atragă atenția.

În urmă cu doar câteva săptămâni, când oamenii au citit pentru prima oară despre coronavirusul din Wuhan – un virus respirator care a început să infecteze oamenii din China – nu a durat mult timp până ca panica să se răspândească.

Lucrurile s-au înrăutățit și mai mult odată cu apariția diverselor știri, conform cărora guvernul chinez ar fi ascuns inițial întreaga situație, fiind confirmate câteva cazuri în Statele Unite, Coreea, Japonia și în unele țări de pe continentul european.

Ulterior, au început să apară și celebrele articole de dezinformare, cum ar fi ideea că băutul de alcool sau folosirea uleiului de oregano pot distruge virusul și preveni boala, ambele situații fiind, evident, false.  

Însă, în panica bruscă creată de posibilitatea apariției unui focar în România, este destul de ușor să trecem cu vederea câțiva factori importanți.

În primul rând, majoritatea persoanelor infectate cu virusul din Wuhan, care se comportă asemănător unei pneumonii, au făcut recuperări complete.

Rata mortalității din Wuhan este, de asemenea, mult mai mică decât cea a focarului virusului SARS care a durat din 2002 până în 2003, iar majoritatea victimelor sale au fost persoane în vârstă, cu diverse afecțiuni medicale asociate, care aveau deja sistemele imunitare compromise.

Experți în sănătate publică, precum Amira Roess, epidemiolog de la Universitatea George Mason din Virginia, au spus public că frica unei epidemii de coronavirus în afara Chinei continentale este în mare parte inutilă și nejustificată.

Într-un articol recent, The Guardian a raportat despre modul în care acest lucru a condus deja la acte de rasism și xenofobie în întreaga lume. Publicația a dat exemplul elevilor din Canada care, călătorind în China pe perioada apariției virusului, deși au fost testați și declarați sănătoși la întoarcerea în țară, le-a fost interzis să mai frecventeze școala din Toronto.

Companiile de business din Hong Kong și Coreea de Sud au pus semne care interzic accesul persoanelor din China.

Această frică de necunoscut, răspunsul în fața unei amenințări neștiute are tendința de a se manifesta prin cele mai întunecate impulsuri ale ființei umane.

Este binecunoscut faptul că amenințările noi, mai neobișnuite, tind să facă oamenii mult mai anxioși decât cele cu care ne-am confruntat deja în trecut.

Iar oamenii tind să fie îngrozitor de deficitari la aprecierea riscurilor.

În timp ce există o șansă de 1 la 7 de a muri din cauza bolilor de inimă, lucru ce poate fi prevenit cu ușurință alegând un stil de viață mai sănătos, oamenii tind să se fixeze asupra unor lucruri precum contractarea unei boli rare și exotice, cum este coronavirusul, sau teama de a fi ucis de un terorist străin chiar dacă, statistic vorbind, ai mult mai multe șanse să fii ucis de propria mobilă.

În consecință, modalitățile de prevenire a răspândirii coronavirusului sunt lucruri simple, pe care le faceți în fiecare zi, cum ar fi spălarea mâinilor în mod regulat și tușitul în batistă sau departe de cei din jur.

Gripa sezonieră prezintă un risc mult mai mare și este o amenințare mult mai probabilă, dar oamenii evită în fiecare an vaccinarea împotriva acestei boli.

Cu toate acestea, isteria coronavirusului poate duce la un lucru bun. Măsurile de precauție luate de oameni împotriva coronavirusului s-ar putea să ducă la scăderea ratelor gripei normale, apărute în acest an.

De ce nu ne pricepem atunci când vine vorba de evaluarea riscurilor?

Experimentele ne sugerează că, în majoritatea cazurilor, atunci când facem o interpretare, suntem foarte influențați de stereotipuri.

De exemplu, ni se poate prezenta o statistică în care ni se spune că prognoza meteo pentru precipitații într-un anumit oraș este de 30%, atât în Londra cât și în Liverpool. Cu toate acestea, vom încerca să asociem informațiile pe care le-am primit unui anumit context.

Așadar, dacă vom fi întrebați în ce oraș sunt mai multe șanse să folosim umbrela, putem fi tentați să alegem Londra, pe baza stereotipului că în Londra plouă mai des.

La fel ca în cazul în care vi s-ar spune că probabilitatea de a face un atac de cord, dacă sunteți nefumător, este de 8%. Veți presupune că riscul dvs. este de fapt mult mai mic, pentru că nu fumați, chiar dacă numărul a luat deja în considerare acest lucru.

Lucrurile devin mult mai grave atunci când ne sunt prezentate statistici și procente necunoscute, fără să avem un cadru real de referință pentru amploarea informațiilor la care suntem expuși. În contextul unui focar nou și necunoscut, orice număr de ordinul miilor poate suna intimidant.

În cele din urmă, modul în care este expusă informația va conduce, inevitabil, oamenii la rătăcire.

Acestea fiind spuse, deși evaluarea riscului este dificilă, transmiterea în spațiul public a acestui risc este și mai dificilă.

Iar sarcina devine și mai descurajantă atunci când trebuiesc comunicate și date statistice.

În încheiere, consider că există câteva aspecte pozitive în toată povestea coronavirusului, aspecte adesea îngropate sub detaliile morbide ale presei de scandal, cum ar fi faptul că boala a fost descoperită destul de devreme.

Virusul a fost detectat și identificat rapid ca un virus nou și, într-o săptămână, oamenii de știință au secvențiat deja cu succes genomul acestuia.

Toate aceste informații au fost partajate destul de rapid cu laboratoarele din alte țări, ceea ce înseamnă că un vaccin nu este departe de a fi realizat.

În timp ce fricile noastre primare ne pot provoca durere și teamă, uneori mai mult decât este necesar, avem suficientă tehnologie și știință, pentru a elimina cu succes toate aceste temeri și amenințări.

Author: Gabi Enache

1 thought on “Coronavirus: O bătălie psihologică sau medicală?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *