Nimeni nu se naște pregătit pentru a-i vindeca pe cei din jur sau pentru a vorbi despre suferință.
Însă cei mai mulți dintre noi alegem să devenim psihoterapeuți fie din dorința arzătoare de a ajuta oamenii să trăiască o viață mai bună, fie pentru a găsi răspunsurile la propriile pierderi, blocaje sau dureri.
Cu toate acestea, există multe concepții greșite despre psihologi sau psihoterapeuți.
Mulți văd terapeuții drept niște persoane misterioase, care se scaldă într-un soi de autosuficiență sau perfecționism.
Dar suntem oameni la fel ca oricare alții. Și, ca orice om de pe pământ, ne confruntăm cu propriile nesiguranțe și vulnerabilități.
Terapeuții sunt oameni obișnuiți. Au familii și trăiesc în case normale.
Chiar dacă sunt terapeut, este important să știți că sunt o persoană obișnuită la fel ca voi. Am familie, speranțe, visuri și îmi doresc să fiu sănătos și fericit.
Îmi place să scriu, să călătoresc, să gătesc, să vizionez filme sau să mănânc înghețată în parc.
Am hobby-uri și fac lucruri obișnuite ca toți oamenii.
Singura diferență dintre mine și voi este că mi-am dedicat viața pentru a-i ajuta pe oameni să se cunoască mai bine. Să își acceseze emoțiile, să vadă viața într-o lumină mai pozitivă și să-și atingă autenticitatea și adevăratul potențial.
Dacă vă aflați la o terasă, la un magazin de haine sau într-un anticariat, s-ar putea să dați de mine petrecându-mi viața. Iar dacă ați lucrat cu mine, atunci probabil că îmi veți recunoaște glasul, glumele sau tonul pe care-l folosesc atunci când nu înțeleg ceva.
Nu vă judec gândurile, suferința, vulnerabilitatea sau experiența voastră de viață. Tot ce îmi doresc este să vă simțiți cât mai normali și mai autentici în prezența mea.
Însă de obicei durează ceva timp până când un client nou poate avea încredere în mine. Dar, în cele din urmă, încrederea este ceva ce se câștigă pe parcurs.
Este nevoie de timp pentru a avea încredere, cu atât mai mult dacă ați trăit o viață în care v-ați simțit trădați sau dezamăgiți.
Uneori, clienții nu sunt complet sinceri cu mine din cauza vinovăției și a rușinii de a se simți inadecvați cu ceea ce gândesc.
Dar este important de știut că, atunci când veți intra în cabinetul meu, veți avea parte de acceptare, bunătate, empatie și înțelegere, indiferent de cât de rușinați sau vinovați v-ați simți.
Sunt terapeut, nu robot. Și eu am luptele mele, pe care le duc în fiecare zi.
Cu toate acestea, abordarea terapeutică mi-a permis să fiu în măsură să-mi ajut pacienții să conștientizeze cum funcționează emoțiile și tulburările lor, precum și eforturile pe care trebuie să le facă în drumul spre vindecare.
M-a ajutat să fiu mai aproape de suferința lor, dat fiind faptul că, de cele mai multe ori le cer lucruri foarte grele: să își confrunte, fricile, traumele și pierderea cu speranța că acest lucru îi va conduce într-un final la o împlinire autentică de sine.
De fiecare dată când lucrez cu pacienții mei, simt că vâslesc, practic, în aceeași barcă cu ei. Și poate că de multe ori nu-și dau seama. Însă mă simt profund recunoscător după aproape fiecare ședință.
Iar faptul că îi ajut să înțeleagă câte ceva din ei înșiși mă ajută să înțeleg câte ceva din mine însumi. Acolo, pe terenul de joc al terapiei, într-un mod cât mai autentic și mai profund.
Sunt sigur că nu doar eu i-am ajutat să-și transforme viața. Ci și ei pe mine, însă de multe ori poate fără să știe.
Poate nu le-am spus-o destul. Poate că nu le-am mulțumit îndeajuns deoarece credeam că, la vremea aceea, ar fi putut să-i destabilizeze.
Am propriul terapeut și merg regulat la terapie.
Acum, sunt sigur că această mărturisire vă poate face să vă îndoiți de mine. Dar niciunul dintre noi nu se naște “iluminat”.
Uneori avem nevoie ca terapeuții noștri să ne ajute să ne vedem punctele oarbe.
Unul din principalele motive pentru care terapia funcționează atât de bine, este că terapeutul are o cunoaștere profundă de sine.
Când sunteți prinși în suferința voastră, tot ceea ce puteți vedea este doar lupta. Și este nevoie de o persoană capabilă să privească la ce se află în spatele frontului de luptă.
Terapia personală, pregătirea continuă și prezența autentică din cabinet ne ajută să descoperim împreună ce este dincolo de tot acest război. Care sunt nevoile, dorințele voastre și care este cea mai bună cale de a părăsi frontul, pentru a duce o viață mai liniștită, mai autentică și mai plină de sens.
Nu merg prin oraș psihanalizând oamenii din jur.
Am fost deseori întrebat de cunoștințe sau de clienți dacă fac asta.
Răspunsul este NU.
Nu fac asta și mi s-ar părea destul de epuizant să privești cu un ochi analitic la fiecare comportament din jur.
Nu am o „haină de terapeut” și una umană. Sunt aceeași persoană, atât în cabinet cât și în afara acestuia.
Așa că, nu merg pe stradă privind la cum interacționează părinții cu copiii lor sau la cum se manifestă anxietatea la persoanele din jur. Nu caut comportamente ascunse în oameni.
Nu.
Îmi trăiesc, pur și simplu, viața.
Deci, nu trebuie să vă feriți de mine dacă mă vedeți la rând la casa de marcat sau dacă stau liniștit împreună cu prietenii ori cu familia la un desert sau la o limonadă.
Dar, dacă ești clientul meu, te las pe tine să mă saluți întâi, pentru a-ți proteja confidențialitatea.
