De ce au fost numiți milenialii generația psihoterapiei?

Milenialii sunt prima noastră o generație care s-a dezvoltat în era tehnologiei și a social media. Profitând de toate acele canale de comunicare existente,  pentru ei faptul de fi mai deschiși și a-și împărtăși detalii private despre propria viață a devenit o practică normală și destul de obișnuită.

 

Acesta ar putea fi unul dintre motivele principale pentru care sunt mai deschiși către psihoterapie în comparație cu generațiile anterioare.

 

 

Până nu demult, ideea bolii psihice a fost profund stigmatizată de către societate.

Stima de sine, un concept greu de trecut când vine vorba de vizita la psiholog, a fost în mare măsură eliminată de noua generație de pacienți care solicită din ce în ce mai des asistență psihologică. 

Potrivit unui raport din 2017 al Centrului de Sănătate Mintală al Universității de Stat din Penn, care a analizat datele din cadrul a 147 de colegii si universități, numărul de studenți care caută ajutorul la specialiștii din domeniul sănătății mintale a crescut de până la cinci ori în perioada 2011-2016. Un raport din 2018 al Asociației Blue Shield Blue Cross a constatat o creștere de 47% între anii 2013 și 2016 a diagnosticului de depresie în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani. Această creștere a fost atribuită în mare parte faptului că, din ce în ce mai mulți tineri adulți au început să caute ajutor psihologic.

Un motiv pentru această schimbare îl reprezintă destigmatizarea afecțiunilor psihice. Acest lucru a avut loc și datorită implicării din partea unor celebrități precum Demi Lovato, Lady Gaga și Dwayne („Rock”) Johnson, care și-au făcut publice luptele grele date cu depresia. 

Mulți terapeuți pun acest succes și pe seama rețelelor de socializare. Deși au fost intens blamate și definite ca principalii contributori la suferința milenialilor, acestea au ajutat la normalizarea bolilor psihice și la eliminarea vulnerabilității stimei de sine. Mutarea discuțiilor în mediul online a dat naștere la diverse grupuri de suport în care oamenii au început să fie ascultați și să se simtă mai puțin singuri în lupta cu boala.

 

 

Este acest lucru un semn de progres?

 

Probabil că da. La un anumit nivel, cred că generația actuală a devenit mult mai ancorată emoțional decât cea anterioară. Oamenii sunt mult mai activi social și mult mai sensibili la subiectele care ofensează, care contravin credințelor și propriilor idealuri. Aceste lucruri contribuie, totuși, la creșterea necesității de a merge la psiholog, deoarece ei se pot simți neînțeleși sau pot crede că au o problemă care de fapt nu există.

Un studiu realizat în anul 2018 și publicat în Psychological Bulletin, la care au participat aproximativ 40.000 de studenți americani, canadieni și britanici, a constatat că milenialii se luptă cu perfecționismul în multe domenii ale vieții lor. Aceștia au tendința de a-și stabili asteptări mult prea înalte și nerealiste de la viață, ceea ce face ca durerea lor să fie și mai mare atunci când se prăbușesc și nu le pot îndeplinii.

 

Terapia poate fi utilă, însă depinde mult de cât de reale sunt nevoile pentru care alegem să mergem la psiholog. Putem cădea într-un cerc vicios al dependenței de terapeut. Nu toate problemele implică o excursie la cabinet. Terapia nu poate suplini adevăratele nevoi ale vieții noastre și este bine ca, înainte de toate, să încercăm să ne implicăm într-o viată activă bazată din plin pe cât mai mulți prieteni, contact des cu natura, mâncare sănătoasă și sport.   

 

Sper nu fiu greșit înțeles. Recunoscând că suferi de o afecțiune psihologică și mobilizându-te pentru ajutor de specialitate este un lucru curajos, real și un mare pas în direcția cea bună. Cu toate acestea, folosirea terapiei ori de câte ori ne sunt rănite sentimentele, din comoditate de a lua parte la propria viață sau pentru că vezi lucrurile mai grele decât sunt, pot fi în defavoarea dezvoltării personale.

Cred că instinctul natural al terapeutului de a asculta și de a nu da sfaturi poate constitui în același timp atât o provocare cât și o amenințare la adresa milenialilor.

 

În încercarea de a-și găsi un echilibru, multi tineri din ziua de azi văd terapia ca pe o nouă formă de self-development, de dezvoltare personală, care îi ajută să trăiască o viață mai completă, mai plină de sens. În funcție de problemele cu care se confruntă,  unii aleg să folosească psihoterapia în combinație cu coaching-ul. Coaching-ul este un proces care urmărește îmbunătățirea performanțelor și se concentrează mai degrabă asupra prezentului decât asupra trecutului sau viitorului îndepărtat.

 

Terapia nu este atât de simplă ca în filme și nici atât de interactivă ca în cărțile lui Yalom. Prin vizita la un terapeut, unii oameni înțeleg că vor primi niște răspunsuri la problemele lor, însă puțini iau în seamă faptul că procedeul constă mai degrabă în a fi ajutați să-și descopere singuri aceste răspunsuri. 


 

 

Privind în viitor…

 

Dezvoltarea tehnologiei ne-a ajutat din ce în ce mai mult să găsim soluțiile cele mai rapide la problemele noastre. În alte state, aplicații online cum sunt Talkspace și MyTherapist, oferă deja terapie prin telefon, chat, video, și mesaje, făcând mult mai probabil ca tinerii să opteze pentru aceste variante superficiale în schimbul ajutorului semnificativ oferit de un terapeut pe termen lung.

 

Schimbările de durată necesită timp.

 

Cu toate acestea, folosite corect, terapiile prin intermediul acestor aplicații pot aduce un ajutor limitat, dar totuși vital pentru persoanele care preferă mai degrabă să interacționeze prin intermediul unei aplicații decât să dea ochii cu un terapeut în cabinet.

Pentru început și până la stabilirea unei relații de încredere cu psihoterapia, aceste noi abordări au capacitatea limitată, dar utilă, de a umple unele goluri și de a mai elibera din suferință.

Pt. informații suplimentare vizitați:

https://www.emeraldinsight.com/doi/abs/10.1108/MRR-05-2015-0118

https://www.wsj.com/articles/millennials-are-the-therapy-generation-11551452286

https://gulfnews.com/lifestyle/community/millennials-the-therapy-generation-1.62467332

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *