De ce să fii bărbat înseamnă mai mult decât alcool, grătar și fotbal

Patru caserole de mici, 3 kg de cârnați, ceafă de porc, pastramă de oaie și multe, multe sortimente de bere rece.

Pe masă se mai aflau sticle cu vin, whisky, suc și energizante.

Masa era acoperită și cu alte tipuri de gustări menite să completeze paharele cu alcool: chipsuri, nachos, floricele de porumb, arahide prăjite și semințe de floarea soarelui.

Am fost la multe grătare și petreceri de burlaci și, credeți-mă, sănătatea nu a fost niciodată o prioritate.

Și, cu toate că îmi place să cred că sunt la jumătatea vieții, fiecare petrecere sau băută ar vrea să se petreacă ca și cum as fi cu zeci de ani mai tânăr, ca-n primele zile ale studenției.

Noi, bărbații, nu ne întâlnim să vorbim despre salate sau despre cum e să fii vulnerabil emoțional.

Pentru noi e simplu: în majoritatea cazurilor ne adunăm să mâncăm și să bem bere.

Dezbatem și râdem la toate prostiile. Iar toată treaba atinge apogeul când devenim zgomotoși.

Problema este că masculinitatea noastră nu prea a suferit mari modificări în ultimele decenii.

Și nu zic că e neapărat rău.

Însă, nu pot să nu mă întreb, ce s-ar întâmpla dacă am face loc unor obiceiuri mai sănătoase, în paradigma noastră actuală a masculinității?

Nu există alte moduri de a ieși împreună, care să fie mai adaptate realității noastre prezente, în calitate de oameni maturi?

Chiar trebuie să ne batem joc de corpul și de sănătatea noastră pentru a ne distra?

Putem fi mai responsabili față de corpul nostru, să renunțăm din când în când la mâncărurile grase, simțindu-ne, totuși, „suficient de bărbați”?

Putem să regândim căsătoria sub forma unei provocări a responsabilității față de familie, fără a o considera sfârșitul zilelor noastre, încheierea libertății sau ca pe un laț?

Să fie clar, nu pledez împotriva distracției.

Însă, consider că noțiunea actuală de masculinitate s-a cam îndepărtat de rolul bărbaților, ca principalii actori responsabili și puternici ai lumii, și tinde să se fixeze pe o versiune a bărbăției destul de incompletă.

Până nu demult, principalul scop al bărbaților era acela să servească în război sau ca singurul susținător al familiei.

Însă lucrurile s-au mai schimbat între timp.

Războaie mari nu au mai fost iar femeile au început să asigure, cu tot mai mare ușurință, rolul de principali susținători ai familiei.

Astfel că, mulți bărbați au ajuns să se confrunte, din ce în ce mai des, cu o confuzie a rolului pe care trebuie să îl joace în societate.

Iar conceptul de masculinitate toxică, ar fi putut interveni ca un răspuns în fața confuziei acestui rol.

În linii mari, acest concept de bazează pe imaginea unui bărbat tiran, insensibil, inflexibil și dominator, care exploatează, într-un fel sau altul, vulnerabilitatea femeilor.

Iar o bună parte a acestei „masculinități toxice” se sprijină pe reprimarea sentimentelor, în detrimentul exprimării acestora.

Însă, atunci când bărbații sunt acuzați că sunt reci și distanți, sunt în același timp blamați în momentul în care își exprimă acele sentimente, că nu sunt suficient de bărbați.

Iar asta pentru că, până nu demult, în calitate de reprezentanți ai muncilor grele sau riscante și, în calitate de protectori ai casei, bărbații au fost întotdeauna apreciați pentru disponibilitatea lor, nu pentru exprimarea fricilor și a sentimentelor.

În acest punct, trecutul de combină cu prezentul și cu așteptările pe care societatea le are de la noi în calitate de bărbați, simțindu-ne etichetați dacă ne exprimăm sentimentele, și considerați reci, inflexibili sau toxici dacă nu o facem.

Așadar, când vine vorba despre cum să ne manifestăm bărbăția, avem nevoie de mult mai multă semnificație și profunzime decât ne permit șabloanele noastre culturale actuale.

În primul rând, în calitate de bărbați, trebuie să deconstruim carcasa trecutului în care am crescut și să ne oferim permisiunea de a fi diferiți și de a acționa diferit.

Acest lucru ar putea include:

* Să învățăm să consumăm alcool, fiind în același timp responsabili față de corpul nostru, de prietenii sau de familia noastră.

* Să învățăm să vorbim despre sentimentele noastre la fel de mult cum vorbim despre mașini și fotbal.

* Să avansăm profesional, însă fără prea multă presiune. Fără să simțim că valoarea și stima noastră de sine depinde de capacitatea de a oferi.

* Să fim mai deschiși față de sentimentele noastre și să ne simțim confortabili cu asta.

Incapacitatea de a ne exprima și tolera sentimentele contribuie la faptul că, opt din 10 sinucideri sunt realizate de bărbați.

Avem nevoie unul de celălalt.

Avem nevoie să fim acceptați, înțeleși și să împărtășim luptele noastre cu alți bărbați.

Și, cel mai important, avem nevoie să reînvățăm cum să fim împreună, fără ca alcoolul, grătarul si fotbalul să reprezinte singura cale.

Repet, nu sunt deloc împotriva petrecerilor, grătarelor sau a meciurilor de fotbal.

Nu pledez pentru mai puțină distracție. Există loc pentru toate.

Însă putem învăța să fim oameni mai buni, împreună, provocând și schimbând scenariile și rolurile actuale, acelea care ne-au ținut prizonieri în moduri imature de a interacționa.

Author: Gabriel Enache

1 thought on “De ce să fii bărbat înseamnă mai mult decât alcool, grătar și fotbal

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.