Va supraviețui Europa efectelor încălzirii globale?

În octombrie 2018, oamenii de știință ai ONU au avertizat că o țintă a încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius pentru următorii 12 ani este un vis frumos.

O creștere peste acest nivel de temperatură va provoca o perturbare colosală.

Peste 10 milioane de oameni vor fi strămutați ca și consecință a nivelurilor tot mai ridicate ale mării. Ne vom confrunta cu un risc crescut de incendii, de secetă și condiții meteo extreme de orice fel.

Avem totuși și o scădere. Aceea a  habitatelor plantelor și a insectelor care va avea efecte apocaliptice asupra agriculturii și naturii. Nu mai vorbesc de distrugerea populației de corali…

Suntem la adăpost în Europa?

Doar în cele mai umede vise. Schimbările climatice vor afecta, și afectează toate regiunile din Europa, provocând un spectru larg de efecte asupra societății și asupra mediului.

Am început deja să ne confruntăm temperaturi mult mai ridicate în comparație cu anii precedenți. Zilele și nopțile au început să fie inundate de valuri din ce în ce mai ridicate de căldură. Umiditatea din atmosferă e în creștere, asta se simte și ne afectează tot mai mult sănătatea.

Numărul de cazuri de mortalitate asociate temperaturii ridicate este în continuă creștere. Vor fi afectate, în special, sectoarele vulnerabile ale populației, cum ar fi vârstnicii și sugarii.

Comportamentul și reacția la schimbările climatice a diferitelor specii de animale și plante a început să se schimbe, și asta nu în sensul bun al lucrurilor. Acest lucru are drept consecință creșterea numărului de dăunători, de specii invazive iar incidența anumitor boli umane va crește tot mai mult.

Încălzirea globală afectează deja distribuția și numărul multor specii de plante și animale, chiar și în zonele montane, considerate a fi mai reci și mai sigure.

Unele animale și plante au început să se deplaseze spre nord sau spre zonele mai reci, pe măsură ce habitatele lor devin tot mai calde.

Având în vedere că rata migrării multor specii nu este suficient de rapidă pentru a ține pasul cu viteza schimbărilor climatice, o parte din acestea vor fi condamnate la dispariție în viitor.

Multe studii, care s-au ocupat cu analiza schimbărilor pe scară largă ale caracteristicilor plantelor și animalelor, au constatat că schimbările climatice au determinat plantele să înflorească mai devreme decât o făceau de obicei.

În apele dulci, fitoplanctonul (plantele acvatice inferioare) și zooplanctonul (viermii, moluștele și larvele care trăiesc în apă) apar și se dezvoltă, de asemenea, mult mai devreme.

Vom avea parte de secetă, epidemii, boli și invazie de insecte

Randamentul agriculturii și al fermelor de animale domestice va avea foarte mult de suferit din cauza incapacității ecosistemelor de a mai furniza apă și substanțe nutritive pentru sol.

Schimbările climatice joacă un rol foarte important și în transmiterea anumitor boli.

Temperaturile joase din timpul iernii ar putea deveni mult mai puțin frecvente în Europa. Acest lucru va împiedica înghețarea virușilor iar epidemii de tot felul vor fi din ce în ce mai dese.

Această încălzire poate face ca anumite părți ale Europei să devină medii mai propice pentru țânțari și muștele de nisip.

Din fericire, gândacii de apartament au devenit aproape imuni la insecticide. Deci, dacă nu facem ceva, shake-urile proteice de gândaci probabil că vor deveni principala sursă de hrană a viitorului.

Sună din ce în ce mai mult a Mad Max? Stați să vedeți ce urmează…

Temperaturile tot mai ridicate vor crește riscul de deșertificare în regiunile sudice ale Europei, ducând în cele din urmă la secetă.

În cazul apelor dulci provenite mai ales din zonele montane (de exemplu, 40% din apa din Europa provine din Alpi) schimbările dinamicii zăpezii, a ghețarilor și a tipurilor de precipitații vor duce la lipsa de apă în toată zona Europei.

Aceste diminuări ale aprovizionării cu apă vor avea, de asemenea, un impact negativ asupra energiei hidroelectrice, care este principala sursă de energie din zonă.

Din cauza lipsei apei, hidrocentralele electrice nu vor mai funcționa fiind afectată producția de energie, iar orașele se vor confrunta cu noi provocări pentru aprovizionarea cu apă și alte resurse de bază. Au fost observate schimbări în fluxurile fluviale, reduceri ale acestora în sudul și în estul Europei precum și creșteri sau schimbări sezoniere în alte regiuni.

Lipsa apei, împreună cu alte efecte ale schimbărilor climatice, cum ar fi seceta, vor avea un impact direct asupra cetățenilor, în special în zonele extrem de urbanizate sau dens populate.

Schimbările în disponibilitatea și calitatea apei vor afecta sectoarele critice ale Uniunii Europene, cum ar fi turismul, agricultura, industria, energia și transporturile.

Efectele asupra mediului sunt de așteptat să afecteze biodiversitatea, calitatea apei și să agraveze riscul incendiilor forestiere, degradării solului și deșertificării.

Incendii și dezastre naturale tot mai periculoase.

Valuri mari de căldură, secetă și uscăciune vor apărea în cea mai mare parte a regiunii mediteraneene și vor spori perioada și riscul sezonului de incendii.

Va crește probabilitatea apariției unor incendii din ce în ce mai mari, intensificând deșertificarea și tot așa.

Pământul se va afla prins în mijlocul unui cerc vicios al distrugerii.

Ne vom confrunta cu furtuni și cicloane puternice, care vor deveni din ce în ce mai intense și mai frecvente din cauza temperaturilor și umidității tot mai ridicate. În urmă cu câteva săptămâni, o astfel de furtună a distrus acoperișul unei taverne aflate pe litoralul peninsulei Halkidiki, șapte oameni au murit dintre care doi erau români.

În același timp, oceanul Arctic se încălzește tot mai repede iar temperaturile din Alaska au atins un nou record săptămâna trecută, înregistrându-se 33 de grade celsius.

Topirea stratului de gheață din Groenlanda sa dublat comparativ cu anii ’90,  între 2005 și 2009 pierzându-se în medie o masă de 250 de miliarde de tone pe an. Ghețarii din Alpi au pierdut aproximativ două treimi din volumul pe care îl aveau în anul 1850 și se așteaptă ca aceste pierderi să crească.

Încă mai putem schimba ceva.

Din fericire, și datorită eforturilor depuse de activiști și de oamenii de știință, în unele părți ale lumii, urgența schimbărilor climatice primește, în sfârșit, o parte din atenția pe care o merită.

Alegerile de luna trecuta din Parlamentul European s-au soldat obținerea de către Greens (grup politic al Parlamentului European compus din partide ale căror politici sunt orientate spre ecologie) a 10% din numărul de locuri.

În țara noastră, fundația Conservation Carpathia a reușit să refacă în zona munților Făgăraș aproximativ 103 hectare de parcele silvice tăiate. Încep să apară din ce în ce mai des fonduri având ca principală destinație activități de reîmpădurire, utilizarea de energie verde, subvenții pentru achiziția de mașini electrice, hibrid, biciclete sau trotinete electrice.

Organizații precum “Mai Mult Verde”, “Plantam Fapte Bune” sau “Plantează în România” au deja demarate campanii de reîmpădurire a zonelor afectate de defrișările abuzive din țara noastră. În curând, și „Unilever România” va lansa o astfel de campanie.

Putem și noi să ajutăm plantând copaci.

Ne putem salva planeta și, implicit, pe noi înșine începând cu lucruri mici dar care au puterea să genereze efecte uriașe.

În România, a început de puțin timp campania “Românii PLANTEAZĂ: O PĂDURE CÂT O ȚARĂ! “ la care puteți participa printr-o simplă completare a formularului de mai jos:

http://www.mmediu.ro/categorie/formular/271

Ne putem reîmpăduri locul în care trăim și respirăm.

Indiferent dacă v-am convins sau nu de urgența și iminența schimbărilor climatice, avem datoria să lăsăm copiilor, nepoților, sau pur și simplu întregii umanități, o planetă la fel de primitoare și de frumoasă ca cea în care ne-am născut noi.

Economistul Joseph Stiglitz a scris recent că ar trebui să ne gândim la schimbările climatice ca la „al treilea război mondial”. Cred că este util să avem o analogie istorică la care să ne referim atunci când ne gândim la transformarea atât de necesară pentru a evita o coborâre în haos.

Sursele studiilor asupra impactului schimbărilor climatice în Europa le puteți găsi în link-urile de mai jos:

https://ec.europa.eu/clima/policies/adaptation/how_en

https://www.eea.europa.eu/media/newsreleases/climate-change-evident-across-europe

Author: Gabi Enache

3 thoughts on “Va supraviețui Europa efectelor încălzirii globale?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *