De mai bine de 60 de ani, cercetătorii din domeniul somnului știu de existența a cel puțin două stagii de somn și anume somnul REM (Rapid Eye Movement sau „mișcarea rapidă a ochilor”) și somnul non-REM, mai linșitit din fire și care nu implică nicio mișcare rapidă, cel puțin nu a ochilor.
În timpul somnului, creierul parcurge în mod repetat patru stadii distincte ale somnului REM și non-REM. Fiecare stagiu este legat de unde cerebrale specifice care implică activitate neuronală la fel de specifică. Aceste etape alternează destul de des pe timpul unei singure nopți. În tot acest timp, puteți parcurge toate etapele somnului non-REM și REM de mai multe ori.
În ordine cronologică, vom începe cu descrierea somnului non-REM, considerat ca fiind format la rându-i din alte trei etape și anume:
·Etapa 1 a somnului non-REM este văzută ca fiind perioada în care se realizează trecerea de la starea de veghe (de trezire) la somn. Aceasta este o formă relativ ușoară de somn care durează aproximativ 5 până la 10 minute. În această perioadă scurtă de somn relativ ușor, bătăile inimii, respirația și mișcările ochilor încetinesc, iar mușchii se relaxează.
Prima etapă este puiul de somn, acea parte în care o persoană poate fi trezită cu ușurință. Uneori putem avea parte de spasme musculare scurte, acele tresăriri care ne scot uneori din sărite și din starea dulce de somn în care tocmai ce ne afundasem.
Tot în această perioadă temperatura corporală scade, iar undele creierului, dacă sunt observate pe o electroencefalogramă (EEG) într-un laborator de somn, vor apărea mult mai încetinite.
În această primă etapă a somnului, petrecem cea mai mică perioadă de timp. Undeva la 5 la sută din timpul nostru total de somn.
·Etapa 2
La scurt timp după prima etapă, se intră în cea de a doua etapă a somnului non-REM, care durează de obicei între 10 și 25 de minute.
În această parte, considerată ca fiind perioada“somnului ușor”, mușchii continuă să se relaxeze iar bătăile inimii și respirația încetinesc. Temperatura corpului scade și mișcările ochilor se opresc. Activitatea undelor cerebrale încetinește, dar este marcată de scurte explozii de activitate electrică.
Cele mai multe multe cicluri repetate de somn se petrec în această etapă secundă. Potrivit cercetărilor din domeniul somnului, adulții petrec aproximativ 55 la sută din timpul lor total de somn în acest stadiu.
·Etapa 3
Este caracterizata de acea perioadă de somn profund în urma căreia ne simțim fresh, reîmprospătați dimineața. Apare în perioade mai lungi și se manifestă în prima jumătate a nopții.
În această etapă, care durează de obicei între 20 și 40 de minute, bătăile inimii și respirația ating cele mai mici niveluri de pe tot parcursul somnului. Tensiunea arterială și temperatura corpului scad și mai mult față de etapa precedentă. Mușchii devin atât de relaxați iar undele cerebrale atât de lente, încât devenim foarte insensibili la stimulii externi și, prin urmare, foarte greu de trezit.
O persoană trezită brusc din acest stagiu, se va simți extrem de obosită, confuză și dezorientată. Această oboseală este unul din motivele pentru care oamenii de știință recomandă ca somnul de prânz la adulți să nu depășească mai mult de 30 de minute, pentru că după această perioadă pot cădea în etapa a treia a somnului non-REM.
Tot aceasta este și etapa în care apar somnambulismul și vorbitul în timpul somnului. De asemenea, în această perioadă este cel mai probabil să avem parte de coșmaruri intense.
Adulții petrec, în mod normal, aproximativ 15% din timpul lor total de somn în această etapă. Însă la bebeluși și la copiii mici, acest stagiu al somnului înregistrează cel mai mult timp. Din păcate, acest timp petrecut scade constant o dată cu vârsta iar motivele din spatele acestui lucru sunt încă destul de neclare.
Somnul REM
Somnul REM apare prima dată la aproximativ 90 de minute după ce adormim, însă numai după ce toate cele trei etape ale somnului non-Rem au fost parcurse cu succes. Primul ciclu REM al nopții durează de obicei aproximativ 10 minute, dar fiecare etapă REM ulterioară crește progresiv pe măsură ce ne adâncim în noapte.
Având pleoapele închise, ochii încep să ni se miște rapid dintr-o parte în alta. Deși această mișcare a ochilor nu se produce în mod constant, oamenii de știință nu știu exact din ce cauză are loc. Unele speculații s-au legat de faptul că mișcarea ar putea fi provocată de vise. Sprijinind această idee, aceștia au declarat că somnul REM este etapa în care apar și sunt procesate vizual cele mai multe imagini din cadrul viselor. Adesea, oamenii nu-și amintesc o mare parte din visele lor, dar unele cercetări au demonstrat că probabilitatea ca ei să-și amintească unele aspecte ale unui vis devine mult mai mare dacă sunt treziți în timpul somnul REM.
Putem încerca și noi acest lucru punându-ne ceasul sa sune la aproximativ 110 sau 120 minute din momentul în care ne-am pus la culcare. Desigur, asta implică să fie sâmbătă seara, să avem nervii tari, nimic de făcut a doua zi și să fim siguri că reușim să adormim la 15-20 de minute de când ne-am pus în pat. Give it a try J
Dar, să revenim.
În această perioadă de somn REM, frecvența mixtă a activității undelor cerebrale devine apropiată de cea observată în starea de trezire. Respirația devine mai rapidă și neregulată, iar ritmul cardiac și tensiunea arterială cresc până la nivelurile înregistrate în starea de veghe din timpul zilei.
Majoritatea viselor au loc în timpul somnului REM, deși unele pot apărea și în somnul non-REM. Mușchii brațelor și ai picioarelor ne devin temporar paralizați, ceea ce ne va împiedica să ne mișcăm prea mult în timp ce visăm. Pe măsură ce îmbătrânim, petrecem din ce în ce mai puțin timp în această etapă a somnului REM.
Potrivit National Sleep Foundation, pe timpul somnului REM creierul procesează informațiile acumulate pe timpul zilei, astfel încât acestea să poată fi stocate în memoria pe termen lung. Așadar, este bine dormim suficient înainte de orice examen important.
Un nou-născut poate petrece aproximativ 80 la sută din timpul său total de somn în stadiul REM, în timp ce sugarii petrec cel puțin 50 la sută din timpul de somn în această etapă. În comparație, majoritatea adulților petrec de la 20 la 25 la sută din timpul lor total de somn în somnul REM.
Proporția de timp petrecută în această stare de somn rămâne relativ constantă de-a lungul vârstei adulte, dar poate scădea începând cu vârsta de 65 de ani. Cu alte cuvinte, nu doar că vom avea nepoți de îngrijit, dar ne va fi din ce în ce mai dificil să ne refugiem în lumea viselor.
Am însă și o veste bună.Somnul tinde să fie mai ușor la adulți și pe măsură ce înaintăm în vârstă trezirile bruște din timpul somnului ne vor afecta tot mai puțin. De asemenea, ne vom simți din ce în ce mai odihniți fără să mai fie nevoie de un număr semnificativ de ore de somn.
Ce înseamnă acest număr de ore și cât de mult ar trebui să ne sperie faptul că nu ținem întotdeauna cont de el?
Despre asta, vom încerca să discutăm data viitoare.
