Experiențele trecutului ne modelează realitatea prezentului

Există lucruri cunoscute și lucruri necunoscute, iar în mijloc sunt ușile percepției. – Aldous Huxley, Porțile percepției.

Percepția este un fenomen remarcabil. Reprezintă modalitatea prin care creierul nostru interpretează semnalele ambigue ale mediului și pe baza cărora el încropește realitatea încercând să obțină cea mai bună variantă posibilă a acesteia. Această variantă a realității este însă influențată în mod direct de experiențele noastre trecute.

Plecând de la ideea de mai sus și pentru a testa validitatea și importanța acestui model, vă invit să participați la următorul experiment de gândire.

Să presupunem că sunteți crescuți într-o familie săracă, cu posesiuni materiale destul de puține și de care trebuie să aveți mare grijă cum alegeți să le utilizați. Preocuparea constantă pentru bani vă va conduce să adoptați o mentalitate mai economă, mai zgârcită. De-a lungul timpului, din cauza sărăciei în care ați trăit și a faptului că banii au fost mereu pentru voi o resursă limitată, dezvoltați credințe negative legate de bani.

Acum, să luăm în considerare și perspectiva alternativă.

Sunteți crescuți într-o familie bogată care trăiește într-un cartier bogat și nu ați dus niciodată lipsă de o bonă, menajere, educatori sau profesori personali și șofer. Vi se oferă cele mai luxoase condiții de care ați putea avea vreodată nevoie. Familia voastră deține numeroase companii care își desfășoară activitatea într-un imperiu global înfloritor, în care sunteți și voi implicați. Nu a trebuit să vă faceți niciodată griji cu privire la bani sau la viitor. Călătoriți în mod regulat folosind avionul privat al companiei și vacanțele vi le faceți numai în stațiuni exotice.

Credeți că este posibil ca percepția voastră despre bani ar putea fi influențată de scenariul de mai sus?

Având în vedere bogăția și mediul în care ați crescut, prosperitatea și abundența devin normale și de la sine înțelese. Dat fiind luxul în care vă manifestați existența, vă așteptați ca banii să fie disponibili oricând.

Trăind într-o lume materială, realitatea noastră devine pânza prin care alegem să dăm sens mediului extern. Însă această pânză este schițată de fiecare dată în culorile trecutului.

Percepția se bazează pe modelul nostru de lume construit de minte. Viața reflectă credințele și opiniile noastre deținute deja de experiențele din trecut.

În continuarea acestor afirmații, unii oameni aleg să creadă fericiți în instituția căsătoriei, în timp ce alții consideră că toate relațiile se termină întotdeauna cu deziluzie sau divorț.

Cu toate acestea, nu putem afirma cu certitudine că aceste credințe reprezintă realitatea absolută.

Oamenii se vor căsători și se vor despărți mereu. Însă percepția lor este colorată de experiența realității fiecăruia. Experiențele vieții trec toate prin filtrele create de schițele trecutului nostru și dau naștere unei viziuni distorsionate și subiective asupra lumii.

Filtrele pe care le folosim pentru a ne crea realitatea sunt pline de prejudecăți.

Iar judecata ne depreciază percepția .

„Toate lucrurile sunt supuse interpretării. Orice interpretare care prevalează la un moment dat este o funcție a puterii și nu a adevărului. ”– Friedrich Nietzsche

Un alt citat celebru, de data asta al lui Thomas Dewar Weldon, spunea: „Minţile sunt ca paraşutele –  funcționează cel mai bine atunci când sunt deschise”. Astfel, pentru a aprecia realitatea și pentru a ne apropia cât de cât de adevăr, autorul ne încurajează să explorăm și să luăm în considerare părerile opuse, acceptând că uneori răspunsul se află undeva la mijloc.

În opinia mea, majoritatea oamenilor se pronunță mult prea repede înainte de a le oferi și altora dreptul la replică. În cele mai multe cazuri, interpretările lor se folosesc de idei preformate pentru a construi evaluări inexacte ale situației cu care se confruntă.

Gândiți-vă la o întâmplare recentă în care poate că v-ați grăbit să ajungeți la concluzii. O situație în care poate ați presupus că ați avut dreptate și cealaltă parte a greșit.

Un prieten de-al meu îmi povestea într-o zi despre un tânăr care se afla în același autobuz cu acesta și care a neglijat să-și ofere locul unui pasager în vârstă ce stătea în picioare în imediata apropiere. Prietenul meu s-a gândit repede că tânărul este lipsit de maniere pentru că nu a oferit locul pasagerului mai în vârstă.

Însă, ce nu și-a dat seama în acel moment este că acel tânăr care stătea pe scaun avea piciorul amputat ca urmare a unui accident de circulație, iar în după-amiaza respectivă îi fusese montat noul picior artificial. Cel care îi montase proteza, îl sfătuise să încerce să stea pe scaun în autobuz, întrucât dacă se lăsa pe piciorul artificial putea să-i provoace umflarea ulterioară a membrului amputat.

Coborând amândoi la aceeași statie, prietenul meu a observat proteza tânărului și, în urma unei discuții, a aflat cu stupoare cât de preconceput a putut să fie în legătură cu acesta.

Scenariul de mai sus este un exemplu care ilustrează modul în care propriile judecăți ne pot afecta percepția. Cu greu putem avea o imagine detaliată a unei situații dacă nu săpăm mai adânc.

Această poveste simplă consolidează nevoia de a ne suspenda pentru o clipă judecata, deoarece ea ne poate influența să percepem realitatea în mod eronat. A fi toleranți față de ceilalți ne ajută să ne dezvoltăm într-un mod sănătos compasiunea și toleranța față de propria persoană. Ne modelăm realitatea asumându-ne un filtru diferit prin care să percepem viața.

Percepția noastră asupra realității va fi influențată de experiențele trecute.

Când apare o situație cu care nu sunteți familiari, ori din care vă simțiți tentați să ieșiți cât mai repede, în loc să tranșați imediat subiectul, puteți lua în considerare să reflectați la ce poate exista dincolo de prima interpretare, dincolo de ceea ce ați fost tentați să credeți de fapt.

Pentru că, grăbindu-ne să emitem judecăți, de multe ori ajungem să ne limităm realitatea și experiența.

Renunțând la ele, vom avea privilegiul să explorăm idei noi într-un cadru unic. În explorarea și integrarea acestor idei, ne vom forma noi viziuni asupra cărora se va extinde realitatea noastră.

Adoptând o viziune flexibilă asupra realității, care poate fi oricând explorată și reevaluată, avem puterea de a renunța puțin câte puțin la tiparele trecutului și de a deveni creatorii conștienți ai propriului nostru destin.

Author: Gabriel Enache

2 thoughts on “Experiențele trecutului ne modelează realitatea prezentului

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *