Pompierii văd lucruri pe care, majoritatea oamenilor din viața lor nu le vor vedea niciodată.
Așadar, menținerea echilibrului între trup și minte este o parte critică pentru a rămâne activi și eficienți, atât la locul de muncă, cât și acasă.
Însă expunerea constantă la traume, la situații care ne pun viața în pericol și efortul fizic de a lucra ore îndelungate, cu foarte puțin somn sau chiar deloc, pot avea un impact negativ asupra sănătății noastre mintale, crescând vulnerabilitatea și riscul apariției anumitor afecțiuni psihice precum sindromul de stres post-traumatic, abuzul de alcool, burnout sau chiar depresie.
Mulți pompieri din întreaga lume se luptă cu sănătatea mintală.
Într-un sondaj realizat de Asociația Internațională a Pompierilor, s-a descoperit că peste 80% dintre aceștia au simțit că, a cere ajutorul, i-ar putea face să pară slabi sau incompatibili cu meseria de pompier.
Iar asta, deoarece am fost învățați că, negând impactul evenimentelor prin care trecem, negându-ne durerea și nevoia de ajutor, ne va permite să creăm o oarecare distanță față de pericolul la care suntem expuși.
Stigmatul că am putea suferi de o boală care ne-ar putea face să părem defecți, vulnerabili și de nereparat.
Și văd asta aproape în fiecare zi, uneori printre colegi, iar alteori în rândul pacienților cu care intru în contact.
Nu pot să nu observ cum, indiferent de cât de puternic sau cât de impunător le este aspectul fizic, se simt rușinați și vinovați de tot ceea ce li se întâmplă.
Deoarece, o boală psihică netratată, ne poate arunca într-un bazin de confuzie emoțională și tortură psihologică nesfârșită.
Cel puțin, până când vom putea învăța cum să cerem ajutor.
Sănătatea mintală este la fel de importantă ca și sănătatea fizică.
Pompierii nu au încredere în nimeni, ci doar în ei înșiși, mai ales atunci când îi doare ceva și au nevoie de ajutor.
Sunt oameni foarte curajoși, care își manifestă teama destul de rar sau chiar deloc.
Și cred că a venit momentul să renunțăm la percepția greșită, cum că pompierii sunt mai mult decât oameni. Că suntem cu toții băieți duri și nu avem sentimente.
Deoarece, atunci când tot ceea ce știm despre sănătatea mintală o știm din filme, ar trebui să ne cam temem.
Stigmatizarea bolilor mintale din cadrul pompierilor îi poate opri pe aceștia să le caute vindecarea.
Dar este datoria noastră să recunoaștem semnele problemelor de sănătate apărute între colegii noștri, să fim lângă ei și să le oferim ajutorul ori de câte ori este nevoie.
Multe organizații naționale au dezvoltat linii directe și programe pentru a ajuta persoanele care se confruntă cu stresul și depresia din rândul lucrătorilor în urgențe.
Din păcate, ca țară suntem suntem extrem de deficitari când vine vorba de astfel de lucruri.
Până la apariția unor astfel de programe și la noi în țară, pompierii ar trebui încurajați să solicite tratament la primele semne al unor probleme.
Tulburările de sănătate mintală netratate se agravează în timp. O intervenție timpurie poate duce la o vindecare mai eficientă și mult mai rapidă a simptomelor.
Vindecarea depinde în primul rând de noi și de capacitatea noastră de a ne fi alături și de a ne ajuta unii pe alții.
Acestea fiind spuse, încercați pe cât posibil să mențineți relații pozitive cu colegii, precum și o atmosferă caldă și pozitivă la locul de muncă.
Încurajați discuțiile despre intervențiile mai grele, mai traumatice și manifestarea sentimentelor apărute ca urmare a acestor evenimente.
Aveți grijă, mai presus de toate, de sănătatea voastră fizică. Nu uitați că sunteți singurii responsabili pentru aceasta. Încercați să mâncați mai sănătos și să faceți mișcare zilnic, atât cât vă permite timpul și sănătatea.
Încercați pe cât posibil să nu etichetați și să nu evitați colegii care au o tulburare de sănătate, indiferent de natura ei, și să manifestați empatie și înțelegere unii față de alții.
Implicați-vă cât mai activ în comunitatea din care faceți parte.
Și, nu în ultimul rând, îmbrățișați și susțineți oricând curajul colegilor care aleg să solicite tratament de specialitate.
Atunci când simțiți că nu mai puteți face față de unii singuri emoțiilor puternice prin care treceți, nu ezitați să cereți ajutorul.
O puteți face oricând familiei, prietenilor, celorlalți oameni din jurul vostru, sau persoanelor calificate să vă ofere asistență și îndrumare în acest sens.
Rolul oricărui psiholog este acela de a restabili conectivitatea emoțională și de a normaliza experiențele dureroase prin care treceți, ajutându-vă să depășiți cu bine perioadele dificile ale vieții.
Mai mult, puteți accesa oricând linia gratuită de asistență pentru depresie 0800 0800 20, disponibilă 24/7, la capătul căreia se află psihologi specializați gata să vă sară în ajutor.
3 thoughts on “Cât de multă nevoie au pompierii de psiholog?”