Care sunt efectele izolării asupra creierului?

Imaginează-te că stai într-o cameră mică și întunecată, fără niciun fel de interacțiune socială, timp de 30 de zile.

Bine, în contextul pandemiei actuale, probabil că mulți dintre noi facem deja asta. Cel puțin într-o oarecare măsură.

În noiembrie 2018 Rich Alati, un jucător profesionist de poker din SUA, a lansat un pariu de 100.000 de dolari pe faptul că ar putea supraviețui de unul singur, 30 de zile, într-un întuneric total.

Rich Alati

Acesta a fost plasat într-o cameră mică, complet întunecată, cu nimic altceva decât un pat, un frigider și o baie.

Deși i-au fost puse la dispoziție toate cele necesare pentru a supraviețui, Alati nu a putut rezista întreaga lună. După 20 de zile, acesta și-a negociat eliberarea, reușind totuși să obțină o sumă de 62.400 USD pentru perioada petrecută în condițiile respective.

Există multe efecte pe care izolarea socială le poate avea asupra minții și a corpurilor noastre.

Iar Alati nu a făcut nici pe departe excepție de la asta.

În urma experimentului de mai sus, acesta a raportat o serie de efecte secundare, inclusiv modificări ale ciclului său de somn și halucinații.

Dar de ce le este oamenilor atât de dificil să reziste în fața izolării?

Oamenii sunt ființe sociale.

Unul dintre motivele pentru care ne este greu să trăim în izolare îl constituie faptul că ne naștem în relație, creștem în și ne dezvoltăm în relație, învățăm în relație, iubim în relație și ne simțim împliniți doar în relație.

Mai multe persoane care au trăit în medii izolate, cum ar fi cercetătorii staționați în Antarctica, au raportat destul de clar că singurătatea poate fi cea mai dificilă parte a expediției.

Yossi Ghinsberg, un scriitor și explorator israelian care a supraviețuit săptămâni întregi, singur, în pădurile din Amazon, a spus că pe tot parcursul acestei aventuri cel mai mult a suferit de singurătate. Acesta a mai declarat că, pentru nu se simți singur, și-a creat o serie de prieteni imaginari care să-i țină companie.

Singurătatea poate dăuna atât sănătății noastre mentale, cât și fizice.

Oamenii izolați social sunt mult mai puțin capabili să facă față situațiilor stresante.

De asemenea, sunt mai susceptibili să se simtă deprimați și pot avea probleme în procesarea și integrarea sănătoasă a informațiilor venite din mediul înconjurător. Iar acest lucru poate duce la dificultăți în procesul de luare a deciziilor, precum și la stocarea și reactualizarea memoriei.

Oamenii singuri sunt, de asemenea, mai predispuși la unele boli.

Cercetătorii au descoperit că sistemul imunitar al unei persoane singure răspunde diferit la lupta împotriva virușilor, ceea ce îl face mai susceptibil la anumite boli.

Iar impactul izolării sociale se agravează cu atât mai mult cu cât oamenii sunt plasați în medii care-i izolează fizic.

De exemplu, iziolarea în captivitate are efecte psihologice destul de nefaste asupra prizonierilor. Aceștia au raportat o serie de efecte negative ale încarcerării printre care regăsim creșterea semnificativă a anxietății și a atacurilor de panică, creșterea nivelului de paranoia și incapacitatea, tot mai accentuată, de a-și stăpâni gândurile și de a vedea lucrurile într-un mod clar.

Natascha Kampusch, o femeie austriacă care a fost răpită la vârsta de zece ani și ținută captivă într-o pivniță timp de opt ani, a remarcat în cartea sa autobiografică “3.096 de zile”, că lipsa luminii și a contactului uman au slăbit-o foarte mult din punct de vedere fizic și mental.

Aceasta a mai declarat că orele și zilele nesfârșite, petrecute în izolare completă, au făcut-o să-i fie mult mai greu să reziste ordinelor și manipulărilor venite din partea răpitorului ei.

Persoanele izolate pot avea și halucinații.

Lipsa unor stimuli externi noi îi determină pe oameni să atribuie greșit gândurile și sentimentele interne, așa cum apar ele atunci când sunt confruntate cu mediul exterior.

Halucinațiile pot apărea la orice persoană care suferă din cauza unei lipse de stimulare a creierului.

De fapt, Alati a dezvăluit că a început să experimenteze halucinații încă din a treia zi de izolare.  Prima dată a început să-și vadă camera plină de bule, iar în zilele următoare tavanul, care s-a deschis pentru a-i arăta un cer înstelat.

În timp ce impactul izolării totale poate fi sever, veștile bune sunt că aceste efecte sunt totuși reversibile.

Reconectarea socială poate reduce singurătatea și ne poate ajuta să ne recuperăm sănătatea fizică și mentală, afectate de izolare.

Cu toate acestea, unele persoane care au fost izolate social împotriva voinței lor pot dezvolta anumite tulburări de sănătate mintală cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic.

Dar mai sunt și aceia care au ales să se autoizoleze pentru o perioadă îndelungată de timp în scopul regăsirii de sine și al dezvoltării personale. Ca urmare a experienței lor, la întoarcerea din izolare au început să se simtă mult mai apropiați de familie și de prieteni, manifestând o perspectivă mult mai bună asupra vieții.

După 20 de zile petrecute de bună voie într-o izolare totală, chiar și Alati a raportat unele schimbări pozitive, raportând că experiența i-a oferit o apreciere mult mai mare asupra oamenilor și asupra vieții, o capacitate de concentrare sporită și o stare de fericire mult mai bună decât înainte de experiment.

Câteva surse:

https://www.bbc.com/future/article/20140514-how-extreme-isolation-warps-minds?referer=https%3A%2F%2Fwww.sciencealert.com%2Fisolation-has-profound-effects-on-the-human-body-and-brain-here-s-what-happens

https://www.actionnetwork.com/poker/rich-alati-poker-player-solitary-confinement-bet-exclusive-interview-darren-rovell

https://thepsychologist.bps.org.uk/volume-24/edition-1/psychology-end-world

https://www.smh.com.au/entertainment/movies/lost-starving-close-to-death-yossi-ghinsberg-and-the-gift-that-keeps-on-giving-20170802-gxnzuy.html

https://www.aginglifecarejournal.org/health-effects-of-social-isolation-and-loneliness/

https://www.theguardian.com/books/2010/sep/26/3096-days-natascha-kampusch-review

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *