Ce este inteligența emoțională?

Imaginează-ți o lume în care nu îți poți da seama atunci când un prieten se simte trist sau un coleg de birou, furios.

Psihologii denumesc această abilitate ca fiind inteligența emoțională, iar unii experți chiar sugerează că poate fi mai importantă decât IQ-ul, când vine vorba despre atingerea unui anumit nivel de succes.

Practic, inteligența emoțională (IE) se referă la capacitatea de a percepe, controla și evalua atât propriile emoții cât și pe ale celorlalți. 

Stadiile sugerează că inteligența emoțională nu este un dat, ea poate fi învățată și îmbunătățită pe tot parcursul vieții.

Există patru niveluri diferite de inteligență emoțională și anume:

1. Perceperea emoțiilor: Pentru a fi înțelese, este necesar ca emoțiile să fie percepute mai întâi cu acuratețe. Mă refer aici atât la propriile emoții cât și la cele ale oamenilor de lângă noi.

În cazul în care dorim să înțelegem emoțiile celorlalți, putem face acest lucru analizându-le tonalitatea vocii și semnalele nonverbale, precum limbajul corpului și expresiile faciale.

2. Conștientizarea emoțiilor: Următorul pas implică simțirea conștientă a emoțiilor cu scopul de a putea reflecta în legătură cu acestea.

Emoțiile se simt cel mai adesea în corp.

Astfel, conștientizarea emoțiilor implică să fim pe cât posibil în contact cu propriul corp, adică să stabilim o punte sănătoasă între corp si minte, funcționând ca un întreg.

De ce este nevoie să facem asta? 

Cu toate ca uneori se simt copleșitor, emoțiile nu ne sunt dușmani. 

Ele exprimă nevoi neîndeplinite ale noastre sau lucruri în direcția cărora ar trebui să acționăm pentru a ne satisface aceste nevoi si pentru a fi în siguranță. 

Ele ne ajută, astfel, să ne prioritizăm acțiunile. 

Pe scurt, răspundem emoțional doar la acele lucruri care ne atrag atenția.

3. Înțelegerea emoțiilor: Emoțiile pe care le percepem pot avea o mare varietate de semnificații.

Dacă o persoană exprimă furie, observatorul va trebui să interpreteze cauza furiei și ce anume ar putea însemna această furie pentru respectiva persoană și pentru cei din jur. 

De exemplu, dacă șeful tău este supărat, ar putea însemna că este nemulțumit de munca ta. Sau poate că a primit o amendă de viteză în drum spre serviciu. 

Însă există și posibilitatea ca el să se fi certat cu partenerul (sau partenera) înainte de a pleca spre birou.

Emoțiile celor din jur pot avea sau nu legătură cu noi.

Însă, indiferent de situație, ele sunt foarte contagioase. 

O dispoziție bună va fi primită cu bucurie de cei din jur in timp ce tristețea sau nemulțumirea vor fi primite cu compasiune sau evitare. Lucru care ne duce către ultima caracteristică, și poate cea mai importantă, a inteligenței emoționale și anume:

4. Managementul emoțiilor: Abilitatea de a gestiona emoțiile în mod eficient.

Interpretarea, reglarea și răspunsul adecvat la propriile emoții precum și la emoțiile celorlalți sunt cele mai importante aspecte ale managementului emoțional.

Cum ne putem antrena inteligența emoțională?

Iată câteva repere în acest sens:

Primul pas este să arunci o privire asupra felului în care te afectează propriile emoții sau ale celor cu care intri în contact.

Reține, emoțiile intense nu sunt deloc rele.

Încearcă pe cât posibil să nu „fugi” de ele, ci să le lași loc în trăirile tale conștiente.

Identifică ceea ce simți, apoi numește acele emoții.

De exemplu, dacă simți furie, poți verbaliza acest lucru la nivel mental spunând „Eu mă simt furios”.

Atenție! Nu spunem „Eu sunt furios” ci „Eu mă simt furios”.

Etichetarea emoțiilor, asocierea de cuvinte unei frici sau temeri, reduce intensitatea acestora.

Cercetările au demonstrat că, la oamenii cărora li se arată fotografii care exprimă emoții puternice, activitatea amigdalei crește. Însă, atunci când sunt puși să eticheteze emoția respectivă, activitatea se deplasează către zonele care guvernează gândirea rațională.

Apoi, acceptă acele emoții și respiră adânc.

Respiratul te va ajuta să pui o pauză între simțire, exprimarea emoțiilor și acțiune.

Adică, în cazul în care simți furie, respirând și etichetându-ți emoția respectivă (Eu mă simt furios/furioasă) vei crea ocazia de a reflecta câteva clipe asupra gândurilor, sentimentelor și asupra cauzelor furiei tale și te va împiedica să nu o exprimi impulsiv sau agresiv asupra oamenilor sau obiectelor din jur. 

După fiecare conștientizare emoțională este bine să îți mai lași câteva minute de reflecție, păstrându-ți în minte un mini jurnal zilnic al dispoziției tale.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *