Ce zone ale creierului sunt implicate în dragoste?

Desi poate suna ciudat, atunci când te îndrăgostești, palmele tale transpirate sunt semnul cel mai evident al fapului ca lucrurile întâmplă pe bune.. 

Da, palmele transpirate împreună cu cadența bătăilor inimii fac parte din manifestările fizice ale dorinței tale față de partenerul sau partenera care ti-au aprins inima.

Iar asta pentru că, începuturile iubirii romantice sunt asociate cu răspunsul la stres declanșat de hipotalamus

Și, dacă te gândești la acel cocktail emoțional dintre entuziasm și anxietate pe care le simți în timp ce te îndrăgostești, implicația hipotalamusului are foarte mult sens.

Cum asa?

Păi, pe măsură ce aceste sentimente cresc în interiorul tău, hipotalamusul declanșează eliberarea unor neurotransmițători precum dopamina, oxitocina și vasopresina.

Dopamina este implicată în sistemul nostru de căutare al recompenselor.

Iar acest lucru transformă dragostea într-un sentiment plăcut, în ceva care merită râvnit. 

Într-un studiu realizat în anul 2005, participanților li s-a arătat o imagine a unei persoane de care erau îndrăgostiți. Apoi, cercetătorii le-au arătat o fotografie a unei cunoștințe, o persoană pe care o apreciază dar față de care participanții au declarat că nu nutresc sentimente romantice. 

Atunci când au privit fotografia persoanei pe care o iubesc, participanții au înregistrat un răspuns galvanic mai intens la nivelul palmelor (transpirația mâinilor) și o activitate crescută în acele părți ale creierului bogate în dopamină (în special nucleul accumbens și aria laterală a hipotalamusului).

După ce flăcările dragostei se mai domolesc, relația va trece treptat de la stadiul de iubire pasională la o relație de atașament. 

Da, când vine vorba despre relațiile pe termen lung, atașamentul este cel care face ca lucrurile să meargă mai departe.

El mediază prieteniile de durată, legătura părinte-copil, amabilitatea socială și multe alte feluri de intimități. 

Cei doi hormoni principali implicați în atașament sunt oxitocina și vasopresina.

Oxitocina este adesea supranumită „hormonul îmbrățișării” sau „hormonul dragostei”.

Iar asta pentru că, atunci când îmbrățișezi pe cineva sau ai un orgasm, nivelurile de oxitocină cresc substanțial în creier. 

Oxitocina este un neurotransmițător produs în hipotalamus și eliberat de glanda pituitară.

 

Acest hormon este eliberat în cantități mari în timpul sexului, nașterii și alăptării. 

De asemenea, este foarte important în construirea relațiilor sănătoase, bazate pe încredere și sprijin reciproc, fiind asociat cu legăturile sociale (familie, prieteni, colegii de la locul de muncă). 

Cand suntem alături de oameni care ne plac, oxitocina ne poate face să simțim un sentiment de calm și mulțumire.

Vasopresina este produsă tot în hipotalamus și eliberat de glanda pituitară. 

Este un hormon neurotransmițător implicat în comportamentele de protecție selectivă și agresivitatea selectivă, cum ar fi cea observată la speciile monogame din punct de vedere social. 

Se presupune ca bărbații au un număr de receptori de vasopresină mult mai mare în comparație cu femeile. Iar asta pentru că, cel puțin în trecutul nostru evolutiv, bărbații erau cei care protejau familia și triburile de pericole și prădători. 

Te-ai întrebat vreodată de ce unora le este greu să se implice emoțional sau să formeze relații pe termen lung?

Unii oameni par a fi mai puțin predispuși să formeze relații stabile, deoarece nu exprimă la fel de mulți receptori de oxitocină sau vasopresină în creierul lor.

Aceste persoane nu sunt atât de sensibile la hormonii care facilitează angajamentul în relații durabile, precum oxitocina și vasopresina. 

Experimentele pe animale ne confirmă această ipoteză. De exemplu, atunci când sunt eliminați receptorii de oxitocină sau vasopresină la șoareci, aceste animale nu mai pot forma legături puternice între ele.

Însă, in ciuda numeroaselor studii întreprinse de cercetători, când vine vorba despre ecuația completă a iubirii romantice, suntem departe de un tablou complet. 

Iar asta pentru că, noi oamenii ne naștem diferiți si iubim în moduri cât se poate de diferite

Aceste moduri unice de lega relații romantice si de încredere sunt influențate, în cea mai mare parte, de persoanele cu care interacționam în primii ani de la naștere, de personalitățile lor și de cultura sau obiceiurile fiecărei societăți în parte.

Dar și de multe altele…

Deocamdată, tot ceea ce știm cu adevărat este că, atunci când doi oameni se unesc, multe lucruri rămân nespuse. 

Dar, pe o lungime de undă misterioasă, ne conectăm uneori cu acea persoană specială, alături de care ne-a fost dat să petrecem cu pasiune, încredere si armonie, tot restul vieții.

Să fie vorba doar despre hormoni?

Puțin probabil…

Ei doar răspund acelor priviri înflăcărate, și acelor povești trăite sau încă netrăite, de fiecare dintre noi.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *