Cum arată creierul în timpul unui orgasm?

În timpul unui orgasm, corpul și creierul ne sunt inundate de sentimente și senzații euforice, unice.

Și, cel puțin pentru câteva secunde, ne simțim împliniți, eliberați și în extaz.

Acestea find spuse, v-ați întrebat de ce orgasmul se simte atât de bine?

Sau, cum se petrece, această experiență magică în interiorul corpului nostru?

Primul lucru care se cere a fi spus despre orgasm, deși mulți dintre voi știați deja asta, este acela că orgasmul are loc la nivelul creierului, nu la nivelul organelor genitale.

În timp ce modalitatea cea mai întâlnită de a atinge orgasmul este stimularea organelor noastre genitale, unii bărbați și unele femei pot atinge orgasmul doar prin stimularea gurii, a sfârcurilor, a anusului, a urechilor, a degetelor de la picioare sau a altor zone.

Mai mult, în literatura neurologică este bine cunoscut faptul că atacurile epileptice pot declanșa, la rândul lor, orgasmul.

Reacțiile corporale, apărute ca urmare a orgasmului, sunt incredibil de similare la femei și la bărbați.

La ambele sexe, orgasmul implică o creștere a presiunii sangvine, o creștere a ritmului cardiac, contracții musculare involuntare, inclusiv ale mușchilor rectului și o senzație de plăcere intensă.

Însă, se pare că durata orgasmului diferă.

Orgasmele femeilor sunt puțin mai lungi, măsurând aproximativ 25 de secunde în comparație orgasmele bărbaților care înregistrează o medie de 15 secunde. Și, de asemenea, majoritatea femeilor dar foarte puțini bărbați, pot avea orgasme repetate într-o perioadă scurtă de timp.

Cum arată creierul orgasmic?

Studiile care au implicat scanări ale creierului realizate pe subiecți masculini și feminini heterosexuali au descoperit că modelul de activare cerebrală observat în timpul orgasmului a fost în mare parte similar pentru bărbați și femei.

Mai mult, aceste studii au dezvăluit faptul că sentimentele intense și plăcute ale orgasmului apar ca urmare a activării circuitului de plăcere cu dopamină al creierului, format din prozencefal, aria tagmental ventrală (VTA) și câteva dintre țintele acesteia precum striatumul dorsal și nucleul accumbens, despre care am discutat și în articolele precedente.

Circuitului de plăcere cu dopamină al creierului

În plus față de aceste zone cerebrale, s-a mai constatat și o activare puternică a nucleilor profunzi ai cerebelului, un centru de învățare și de control al mișcării corpului.

Acești nuclei profunzi ai cerebelului cuprind o parte a circuitului care evaluează “eroarea motorie” (eroare de mișcare).

Această „eroare motorie” reprezintă diferențele dintre planul de mișcare și feedback-ul senzorial cu privire la modul în care progresează acea mișcare.

De exemplu, atunci când coborâți scările în timp ce stați cu ochii în telefon, există posibilitatea să anticipați greșit numărul de trepte (planul de mișcare) și, la final, să faceți un pas suplimentar, creând senzația (feedback-ul senzorial) că o să cădeți în gol. Când feedback-ul senzorial nu este pe măsura așteptărilor planului de mișcare, cerebelul intervine pentru a corecta acest lucru „din mers”.

Revenind la plăcere, orgasmul în care vă pierdeți ca în apele unei cascade, iar mișcările corporale devin incontrolabile, reprezintă „eroarea motorie supremă”.

Așadar, acele senzații magice, spasmodice, transcedentale, resimțite ca urmare a orgasmelor puternice, au de fapt destul de multă logică prin această activare a cerebelului.

Mai departe, cu riscul de a afecta aspectul pervers, romantic sau imaginea specială a orgasmului, vom arunca o privire și asupra celorlalte zone implicate în acest fenomen controversat.

În timpul orgasmului, a fost mai fost observată și dezactivarea cortexului ventro-median stâng și orbitofrontal, părți ale creierului implicate în judecată și în rațiunea socială. Ca urmare a dezactivării a acestor zone, evaluarea logică și capacitatea de a raționa sunt suspendate în timpul orgasmului.

Cortexul ventro-median și cortexul orbitofrontal

Care sunt asemănările dintre senzațiile oferite de orgasm și cele date de consumul anumitor droguri?

Poetul Jim Caroll a descris prima sa experiență de injectare cu heroină ca fiind achivalentul a „50.000 de orgasme odată”.

Însă, lăsând la o parte metaforele dependenților de droguri, se pare că și aici avem o fărâmă de adevăr neurochimic.

Anumite droguri, precum heroina și cocaina, produc un val susținut de dopamină în zonele țintă ale circuitului nostru de plăcere (cu precădere în ATV) în timp ce orgasmul produce un val destul de scurt de dopamină ( la fel ca în cazul unui singur fum tras dintr-o pipă cu cocaină).

Drept urmare, drogurile care intensifică semnalarea dopaminei, precum cocaina și amfetaminele, pot prelungi și spori orgasmul, în timp ce drogurile care blochează eliberarea dopaminei, precum antipsihoticele folosite in tratamentul anumitor tipuri de psihoze, suprimă orgasmul.

Nu am nicio intenție de a încuraja consumul de substanțe care sporesc plăcerea orgasmului. Însă merită remarcate toate aceste aspecte, pur științifice, ale asocierii anumitor droguri cu orgasmul.

De exemplu, consider că merită remarcat faptul că efectele pozitive și negative ale drogurilor dopaminice asupra organismului se reflectă, de asemenea, în efecte similare asupra libidoului și asupra răspunsurilor genitale care apar ca urmare a stimulilor sexuali.

Cocaina, de exemplu, este unul dintre drogurile antipsihotice de abuz care crește libidoul și contribuie la erecția peniană sau la lubrifierea vaginală.

Înainte de toate, orgasmul este o experiență formată din componente recompensatoare, senzoriale și afective pe măsură. Cu alte cuvinte, orgasmul este pătimaș, transcendent și unic.

Prin orgasm, la fel ca în cazul celorlalte experiențe senzoriale, simțim că lucrurile se integrează într-un tot unitar. Practic, îl simțim ca pe o experiență unică și completă, în întregul corpului și al minții noastre.

În încheiere, aș adăuga faptul că, cel puțin la începutul dragostei romantice, aproape toată lumea face sex. Și pentru că, desigur, actul heterosexual este metoda tradițională pentru perpetuare a speciei.

Dar când se transformă un comportament normal, pe care toți îl avem, într-o dependență?

Când considerăm că cineva este dependent de sex?

Este dependența de sex reală sau doar ceva inventat de cei care umblă din floare-n floare pentru a-și justifica infidelitatea?

Vom reveni asupra acestor întrebări, însă nu acum, ci într-un articol viitor…

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *