Cunoaște-ți creierul – Dopamina sau hormonul plăcerii

Dopamina este o substanță care transmite semnale între neuroni și care este implicată în felul în care simțim plăcerea.

Și, cu toate ca dopamina este implicata în adicții, este mai mult decât un simplu neurotransmitator al plăcerii.

În realitate, dopamina are o mulțime de alte funcții în creierul uman, fiind implicată în aproape orice tip de activitate cerebrală.

Emoția, mișcarea, memoria, atenția, starea noastră de spirit și procesul de învățare sunt influențate de dopamină.

Excesul și deficiența dopaminei sunt cauza mai multor afecțiuni ale sistemului nervos precum boala Parkinson, sondromul Tourette, dependența de droguri și multe altele pe care le vom discuta mai departe.

Dopamina este produsă în neuronii din zona tegmental ventrală (VTA) a creierului mijlociu și în hipotalamus.

Cum influențează dopamina mișcarea corpului?

O parte a creierului numită ganglionii bazali este responsabilă de controlul voluntar al mișcării.

Ganglionii bazali

La rândul lor, ganglionii bazali depind de o anumită cantitate de dopamină pentru a fi în măsură să funcționeze la capacitate optimă.

Atunci când există o deficiență de dopamină în creier, mișcările pot deveni întârziate și necoordonate (precum în boala Parkinson) în timp ce excesul de dopamină la nivelul ganglionilor bazali determină corpul să facă unele mișcări inutile, cum ar fi ticurile repetitive din cazul sindromului Tourette.

Dopamina încurajează manifestarea comportamentelor care ne oferă plăcere.

Ea este eliberată atunci când avem parte de experiențe plăcute și ne stimulează să vrem mai mult.

Acest lucru înseamnă că mâncarea, sexul și numeroase medicamente psihoactive stimulează eliberarea de dopamină în anumite zone ale creierului, în special la nivelul nucleului accumbens și al cortexului prefrontal.

Dopamina și memoria.

Nivelurile crescute de dopamină din creier, în special în zona cortexului prefrontal, ajută la îmbunătățirea memoriei de lucru.

Cu toate acestea, vorbim însă despre un echilibru delicat deoarece, pe măsură ce nivelurile de dopamină cresc sau scad, memoria are, la rândul ei, de suferit.

Dopamina și concentrarea atenției.

Dopamina mai ajută și la focalizarea atenției.

Stimularea vizuală trimite un semnal în creier pentru a elibera dopamină, necesară concentrării și direcționării atenției. Se crede că nivelurile reduse ale dopaminei din cortexul prefrontal contribuie la tulburarea deficitului de atenție (ADD).

Dopamina și funcția cogniției.

Tulburările dopaminei din regiunea lobilor frontali ai creierului duc la diminuare funcțiilor neurocognitive, în special la tulburări de memorie, atenție și de rezolvare a problemelor.

Receptorii D1 și receptorii D4  ai dopaminei sunt responsabili pentru creșterea capacităților noastre cognitive.

Astfel, unele dintre medicamentele antipsihotice utilizate în afecțiuni precum schizofrenia acționează în primul rând ca antagoniști ai asupra acestor receptori ai dopaminei.

Reglarea secreției de prolactină.

Dopamina este principalul inhibitor al secreției de prolactină din glanda hipofiză anterioară.

Dopamina produsă de neuronii hipotalamusului este eliberată în vasele de sânge ajungând, în cele din urmă, la glanda hipofizară. Aceasta acționează asupra celulelor lactotrope care produc prolactină.

Nivelurile scăzute ale dopaminei pot duce la secreția scăzută de prolactină iar acest lucru poate declanșa apariția anumitor tulburări:

Femeile pot suferi de disfuncție ovariană, sindrom metabolic și anxietate;

Bărbații pot avea parte de disfuncție erectilă, ejaculare prematură, hipofuncția veziculelor seminale și hipoandrogenismul.

Funcționarea socială.

Persoanele care suferă de anxietate socială sau fobie socială manifestă o funcționare diminuată a receptorilor D2 ai dopaminei.

Unele caracteristici ale schizofreniei, precum retragerea socială, apatia și anhedonia sunt legate de o stare dopaminergică scăzută în anumite zone ale creierului.

Pe de altă parte, cei cu tulburare bipolară în stări maniacale devin hipersociali și hipersexuali. Iar aceste lucruri se întâmplă ca urmare a creșterii nivelurilor de dopamină.

Aceste stări maniacale pot fi reduse cu ajutorul medicamentelor anti-psihotice care blochează dopamina.

Procesarea durerii.

Dopamina joacă un rol și în procesarea durerii în mai multe zone ale sistemului nervos central.

Aceste zone includ măduva spinării, talamusul, ganglionii bazali, cortexul insular și cortexul cingulat. Nivelurile scăzute de dopamină sunt asociate cu simptome care apar frecvent în boala Parkinson.

Însă, indiferent că este vorba despre durere, apartenență socială, cunoașterea și explorarea lumii, atenția concentrată, memoria sau simplele plăceri ale vieții, dopamina este parte din existența fiecăruia dintre noi.

Fără dopamină nu am avea un sens al individualității noastre și nici reperele necesare pentru a ne bucura de tot ceea ce ne aduce plăcere.

Demotivați, lipsiți de emoție și curiozitate, nu am mai avea șansa de a mai putea experimenta, într-un sens pozitiv și deschis, viața.

Author: Gabriel Enache

3 thoughts on “Cunoaște-ți creierul – Dopamina sau hormonul plăcerii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *