Cu toții tânjim după endorfine.
Fie că este vorba de sport, sex, chili sau orice altceva ne solicită organismul, există diverse moduri de a ne lua aceste shot-uri magice de euforie.
La începutul anilor ‘70, cercetările erau foarte concentrate pe modul în care creierul este afectat de substanțele opiacee, precum heroina sau morfina. Drept rezultat, s-a descoperit că opiaceele interacționează cu receptorii specializați din creier și măduva spinării, blocând transmisia celulelor care dau semnalele de durere.
Însă, dincolo de reacția acestor receptori la morfină și heroină, pe oamenii de știință din acea perioadă cel mai tare îi măcina scopul existenței acestor receptori în organismul uman. Răspunsul cel mai plauzibil a fost că, receptorii opioizi există datorită prezenței în mod natural în organism a unei substanțe asemănătoare cu morfina sau heroina.
Iar această substanță chimică se numește endorfină.
Deci, ce sunt endorfinele?
Endorfina, sau endorfinele, sunt neurotransmițători (substanțe chimice care transmit semnale între neuroni) produși ca răspuns la anumiți stimuli, în special stresul, frica și durerea.
Acestea provin din diferite părți ale corpului cum ar fi măduva spinării și alte părți ale creierului sau ale sistemului nervos, și acționează, în principal, pentru blocarea durerii și controlul emoțiilor. Așadar, endorfinele blochează durerea, dar sunt, de asemenea, responsabile și de sentimentele noastre de plăcere.
Cât sunt ele de implicate în generarea acestor sentimente de satisfacție și de euforie?
Păi, gândiți-vă la endorfine ca la propria doză de opium.
Fiind eliberate ca răspuns la frică sau stres, ele maschează durerea fizică prin plăcere.
Experiența unei curse intense de alergat, euforia pe care o simt atleții în timpul sau după antrenamentele foarte solicitante nu sunt altceva decât endorfină care le curge prin vene. Acesta este unul dintre motivele pentru care sportivii de performanță continuă să-și împingă tot mai mult limitele. Fac asta nu doar pentru că sunt disciplinați, ci, în principal, pentru că se simt bine.
Motivul biologic al existenței endorfinelor nu are însă nimic de a face cu exercițiile fizice, ci cu supraviețuirea.
Omul preistoric s-a folosit într-un mod mult mai practic de acest hormon euforic.
Datorită endorfinelor, oamenii au o capacitate remarcabilă de a suporta efortul fizic.
În afara maratoniștilor, cei mai multi dintre noi nu se pot imagina alergând regulat câteva zeci de kilometri.
În paleolitic însă, lucrurile stăteau puțin altfel.
Strămoșii noștri nu aveau magazine și rafturi alimentare pline cu toate tipurile de mâncare și nici prea multe opțiuni de conservare a hranei.
Ei erau în stare să urmărească un animal pe distanțe foarte mari și apoi să le rămână suficientă energie pentru a se întoarce acasă. Dacă ar fi renunțat pentru simplul motiv că erau epuizați, atunci atât ei, cât și cei din tribul lor, ar fi trebuit să se mulțumească cu mai puțină hrană și probabil că ar fi murit în cele din urmă.
Cum ne luăm endorfinele în ziua de azi?
În primul rând, prin activitate fizică.
Oamenii care fac sport în mod regulat simt o dorință foarte puternică de a merge la sală sau de a alerga, în special după o zi foarte stresantă la birou. Probabil că strămoșii noștri se duceau la vânătoare sau la cules nu numai pentru că erau nevoiți, dar și pentru asta le făcea deseori plăcere.
Există însă și excepții.
Râsul. Da, eliberează endorfine. Ne place să râdem pentru același motiv pentru care atleților le place să alerge, ne simțim bine. Putem elibera endorfine atunci când râdem pentru a ne masca suferința.
Nașterea. Nașterea unui copil este în mod clar o subcategorie a durerii și a stresului. Deci, ne dă endorfine.
Alcoolul. Cantitățile ușoare până la moderate de alcool, stimulează endorfinele. Atenție, consumul excesiv de alcool le inhibă.
Ardeii iuți sau, mai precis, capsaicina. Capsaicina este un alcaloid care se găsește în diferite specii de ardei iute și care este responsabilă de gustul iute, arzător al ardeiului. Când consumăm ardei iuți, capsaicina declanșează eliberarea de endorfine în scopul de a alimina durerea și disconfortul dat de iuțeala acestora.
Există din ce în ce mai multe dovezi că exercițiile de meditație sau de respirație controlată, cum ar fi Tai Chi, Pilates și Yoga, declanșează la rândul lor endorfine. Însă aici, încă mai sunt multe de descoperit…
Ce se întâmplă atunci când endorfinele lipsesc?
În mod intrigant, endorfinele (sau lipsa acestora) pot fi responsabile pentru anumite forme de boli mintale, cum ar fi tulburarea obsesiv-compulsivă.
Când mergem la toaletă și ne spălăm pe mâini, există un moment când înregistrăm că sarcina a fost finalizată în mod satisfăcător și ne oprim. În cazul în care endorfinele nu sunt eliberate pentru a genera semnalul necesar care ne spune să ne oprim din spălatul mâinilor, probabil că vom continua să ne spălăm până când vom primi acel semnal.
Endorfinele sunt, deci, responsabile de semnalul care ne spune când nu mai este nevoie să investim energie odată ce sarcina a fost finalizată cu succes.
De-a lungul timpului, au mai existat ipoteze conform cărora creșterea sau scăderea producției de endorfine din organism joacă un rol în depresia clinică sau în schimbările bruște ale emoțiilor (ciclotimie).
Unii oameni care prezintă comportamente de auto-vătămare, pot face acest lucru pentru a simți sentimentele de euforie determinate de cantități controlate de endorfine, eliberate ca reacție la durerile auto-provocate.
Avem nevoie să facem mișcare.
Cel mai ușor și mai sănătos mod de a aduce endorfinele în viața noastră îl reprezintă exercițiile fizice.
În primul rând, s-a demonstrat științific faptul că exercițiul fizic susținut, fie el alergare, înot, ciclism sau alte tipuri de activități sportive, are un efect antidepresiv major asupra celor care îl practică. Acesta intensifică răspunsul creierului la stresul fizic și emoțional și este cel mai bun lucru pe care îl poate face cineva pentru a încetini declinul cognitiv care însoțește îmbătrânirea.
Un program regulat de exerciții produce un număr mare de schimbări în creier, inclusiv creșterea și ramificația unor noi vase de sânge, sporind numărul de conexiuni neuronale, ceea ce duce la o procesare mai bună a realității și la o modificare benefică a comportamentului uman.
Însă toate aceste modificări ale personalității și comportamentului uman ca urmare a sportului depind foarte mult de frecvența și de tipul de sport pe care îl practică o persoană.
Optând pentru sport, vă veți oferi șansa de a vă tripla doza de endorfine. În definitiv, ce poate fi mai frumos decât să savurați o pizza diavola împreună cu un pahar de vin roșu, asta după ce ați tras intens la o oră de sport?
Surse:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3104618/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470306/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3104618/
3 thoughts on “Cunoaște-ți creierul – Endorfinele sau “inamicul durerii””