Respiratul în pungă pe timpul unui atac de panică: mit sa adevăr?

Aproape toate ființele, inclusiv omul, au nevoie de oxigen pentru a supraviețui.

Oxigenul inspirat din atmosferă se va transforma la nivelul plămânilor fiind eliminat afară sub forma dioxidului de carbon.

Așadar, tragem aerul în plămâni, filtrăm oxigenul de care avem nevoie să supraviețuim și apoi trimitem dioxidul de carbon dăunător, în afară.

Dacă ar trebui să respirați într-o încăpere închisă ermetic, cel mai probabil că vă veți sufoca încet.

Asta deoarece oxigenul inspirat va fi înlocuit cu dioxid de carbon, ducând la imposibilitatea de a ne mai putea oxigena.

Acestea fiind spuse, respiratul în pungă, atât de popularizat în cazul unui atac de panică, nu pare o idee prea bună.

Aplicând acest procedeu, cu fiecare respirație dioxidul de carbon va lua locul oxigenului din pungă, crescând riscul de a ne sufoca.

De fapt, pentru a elimina din manifestările unui atac de panică, avem nevoie fix de acest lucru.

De ce să respirăm în pungă?

Se pare că această tehnică, în ciuda ridicolului în care plutește, are o explicație cât se poate de științifică în spate.

Una dintre manifestările unui atac de panică este dispneea sau setea de aer.

Pe măsură ce atacul de panică se face resimțit, veți începe să respirați mai superficial și mai repede.

Ritmul respirației se va accelera, iar dvs. veți începe să respirați din ce în ce mai mult cu pieptul. Pe măsură ce rata respirației crește, începeți să vă hiperventilați, moment în care veți elimina tot mai mult dioxid de carbon din corp.

Scăderea valorii normale a dioxidului de carbon duce la alcaloză respiratorie, afecțiune ce are drept rezultat modificarea pH-ului corpului, acesta devenind mai alcalin. Acest lucru poate provoca numeroase reacții ale corpului care vin și completează lanțul de simptome ale atacului de panică, cum ar fi amețeli, slăbiciune, leșin, dureri de cap, furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor și, uneori, chiar convulsii.

Remediul pentru hiperventilația apărută în cazul unui atac de panică constă în a respira într-o pungă de hârtie.

Reciclând, în acest mod, bioxidul ce carbon înapoi în sânge și normalizând pH-ul acestuia, va avea loc normalizarea respirației precum și reducerea simptomelor atacului de panică.

Totuși, nu poate fi periculos?

Trebuie însă să fim atenți și să știm în ce situații se recomandă acest procedeu.

Senzațiile de sufocare si de bătăi puternice ale inimii nu anunță de fiecare dată un atac de panică. Poate fi vorba și despre prezența unor afecțiuni mai grave.

Simptomele comune ale hiperventilației includ senzații de greutate sau de apăsare în piept, dificultăți în respirație și amețeli,  toate acestea putând apărea și în timpul atacurilor de cord.

Există posibilitatea ca cineva care are un atac de cord să creadă că suferă de hiperventilație și să folosească metoda suflatului în pungă. Această decizie poate întârzia intervenția medicală de specialitate și-i poate fi fatală.

Mai mult, deoarece atacurile cardiace se produc din cauza neoxigenării suficiente a inimii, iar respirația în pungă limitează aportul de oxigen care se duce către organism, acest fapt poate agrava starea de sănătate a unei persoane predispusă la această afecțiune.

Unele persoane pot chiar să dezvolte o dependență a pungilor de hârtie și se pot panica dacă nu au una la îndemână.

Au fost înregistrate cazuri ale oamenilor care au suferit numeroase atacuri de panică în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, devenind obsedați de pungile de hârtie pe care au fost încurajați să le folosească.

Pe lângă atacurile de panică, hiperventilația mai poate apărea și în cazul următoarelor situații:

·    Bolile de plămâni, cum ar fi astmul, pot face dificilă respirația. Simptome suplimentare, cum ar fi respirația șuierătoare, tusea și durerea toracică, disting aceste afecțiuni specifice hiperventilației.

·     Expunerea la altitudini mai mari. La altitudini mari, prezența oxigenului în aer este mai scăzută, ceea ce poate provoca probleme persoanelor cu afecțiuni pulmonare. Chiar și în cazul persoanelor fără probleme de respirație, altitudinea mare poate duce la hiperventilație.

Concluzionând, respirația într-o pungă vă poate fi de ajutor atunci când vă confruntați cu un atac de panică.

Acest lucru se datorează faptului că, deși simțim că nu avem suficient aer, în realitate inspirăm prea mult ajungând să ne hiperventilăm.

Respiratul într-o pungă de hârtie ne ajută la restabilirea acestui echilibru.

Vor exista însă momente când va fi dificil de stabilit dacă hiperventilația este rezultatul anxietății, stresului sau ascunde în spate o situație mai gravă de sănătate.

Ca regulă generală, dacă vă confruntați cu hiperventilație severă sau dacă o experimentați pentru prima dată, este bine să solicitați asistență medicală de specialitate.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *