Delfinii dorm doar cu jumătate din creier activ la un moment dat

Câți dintre noi n-am vrea să mai lungim ziua, înainte de a ne băga în pat?

De multe ori simțim că nu ne mai ajunge timpul și ne trezim la finalul zilei cu multe lucruri rămase pe lista de așteptare.

Ne împotrivim dorinței puternice de a închide ochii și de a pătrunde în starea de „neproductivitate” pe care o numim somn.

Cu toate acestea, odată ce ne punem în pat, ne cufundăm ușor în lumea viselor și, în majoritatea cazurilor, rămânem acolo până în ziua următoare.

Însă acest lucru nu este adevărat pentru toți oamenii. Și cu atât mai mult pentru ceilalți membri ai regnului animal, cu abilități cognitive superioare.

Maeștrii multitasking-ului, delfinii, au dezvoltat capacitatea de a-și odihni o singură emisferă a creierului la un moment dat.

Creierul adormit poate fi identificat prin măsurarea tiparelor undelor cerebrale (EEG) emise de cortex pe parcursul diferitelor etape ale somnului. Aceste tipare variază de la undele de înaltă frecvență (beta) asociate cu starea de veghe până la undele delta, asociate somnului profund, cunoscut ca somn cu unde lente.

Deși pentru noi, oamenii, somnul implică activitate aproape la nivelul întregului creier, delfinii experimentează acest lucru doar într-o singură jumătate a creierului, la un moment dat.

În timp ce undele cerebrale ale unei emisfere progresează conform etapelor somnului, cealaltă emisferă rămâne trează, determinând animalul să rămână într-o stare de somnambulism, ieșind din când în când la suprafață, scurt, pentru a respira.

Acest comportament al delfinilor a evoluat, probabil, ca un mijloc de a-și păstra vigilența pentru a detecta și evita eventualii prădători, deoarece jumătatea trezită și alertă a creierului rămâne capabilă să răspundă la stimulii externi și să coordoneze comportamentul.

De exemplu, când sesiunea de somn al unui grup de delfini s-a încheiat, cei mai maturi lovesc puternic cu coada împotriva apei, creând zgomot și aducându-i pe ceilalți membri la starea de trezire.

Interesant este faptul că delfinii în captivitate pot abandona acest comportament și pot dormi cu ambele emisfere implicate simultan în procesul somnului, menținându-și gura deasupra apei pentru a respira, concomitent cu reflexul activ, de a lovi cu coada (un comportament observat, în mod similar, și la delfinii anesteziați).

Deși sunt sigur, că delfinii, au și ei de îndeplinit o sumedenie sarcini pe parcursul zilei, mă gândesc că această strategie de somn ar putea fi o modalitate, destul de utilă, și pentru noi.

Cine nu și-ar dori să fie productiv în timp ce doarme?

Ne vom putea împărți mai bine timpul, vom face mâncare și curățenie în timpul somnului și ne vom pregăti hainele pentru ziua următoare cu ajutorul acestei tehnici de somnambulism dirijat.

Din fericire, acest lucru nu este posibil momentan.

Avem nevoie de starea profundă și parțial inertă a ambelor etape ale somnului, fără de care ne-ar fi aproape imposibil să ne formăm amintiri noi, să ne povestim viața și să ne explorăm dorințele și fanteziile într-un loc intim și secret.

Iar asta, cel puțin până ajungem să ni le explorăm în siguranță, în cabinetul unui psihoterapeut.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *