Cunoaște-ți creierul – Hipocampul sau „GPS-ul creierului”

La următorul semafor fă stânga!

Ești sigur?

Normal că sunt sigur! Aproape am ajuns. Virează la stânga iar apoi, la a doua stradă, fă dreapta!

Ok, dar mi se pare că ne scoate de pe traseu.

Așa este, ne scoate, deoarece GPS-ul ne arată că trebuie să mergem înainte. Dar, dacă o ținem în linie dreaptă, ne vom bloca puțin mai în față din cauza traficului. De aceea trebuie să facem stânga și apoi dreapta. Iar apoi ne vom întoarce, din nou, pe drumul drept. Însă vom evita traficul.

Bine, așa am să fac. Mereu ai avut dreptate în legătură cu rutele ocolitoare din trafic. Atâta timp cât ajungem cu 15 minute înainte de ora programării, totul este perfect.

Acesta este scenariul modului în care hipocampul, centrul sistemului de navigație al creierului, ne va duce de la punctul A la punctul B fără să întârziem

Hipocampul, acea structură a creierului situată în lobul temporal medial, este responsabil de memorie și de navigația spațială.

În timp ce unii cercetători au crezut că acesta codifică distanța până la un obiectiv aflat în linie dreaptă, alții credeau că hipocampul de fapt mapează distanța de-a lungul căilor pe care le alegeți pentru atingerea acestui obiectiv, în timp ce analizați obstacolele de pe traseu.

Pentru a aduce lumină în acest lucru, Dr. Hugo Spiers, directorul Laboratorului de Cogniție Spațială din cadrul UCL (University College London) a adunat 24 de voluntari cărora le-a dat să studieze hărțile districtului Soho din Londra.

Neavând cunoștințe anterioare despre zonă, în prima zi participanții au realizat un tur ghidat cu autoturismul, timp de două ore, al districtului respectiv.

Apoi, în cea de a doua zi, li s-a scanat creierul în timp ce urmăreau un film 3D  în care un personaj explora zonele pe care ei le vizitaseră.

Din când în când, cercetătorii întrerupeau filmul, cerând participanților să spună în ce direcție ar trebui să o ia pentru a ajunge la o anumită locație.

Când Spires și echipa sa au analizat datele, au descoperit că hipocampul codifică, de fapt, ambele tipuri de hărți spațiale (atât pe cele în linie dreaptă cât și rutele ocolitoare).

De exemplu, atunci când participanții mergeau către destinație, capătul anterior al hipocampului era activat. Iar acesta devenea din ce în ce mai puțin activat pe măsură ce se apropiau de obiectiv.

Cu toate acestea, în momentele de cotitură, când participanților li s-a cerut să aleagă în ce direcție să o ia, cercetătorii au observat cum extremitatea posterioară a hipocampului devenea tot mai activă, mai ales atunci când participanții se apropiau de destinație.

Este pentru prima dată când s-a observat un astfel de model.

Deși în trecut se credea că hipocampul făcea ori una, ori alta, acest studiu a demonstrat clar că acesta este implicat în ambele tipuri de activități.

De asemenea, este interesant de menționat faptul că, pentru pasagerii scaunelor din spate, cei cărora li s-a cerut să urmărească filmele fără a naviga, scanările au arătat că sistemul GPS al hipocampului a rămas inactiv.

Acest lucru sugerează că activitatea hipocampului nu este un proces automat, ci unul care funcționează doar atunci când o persoană încearcă să navigheze în mod activ.

Într-un alt studiu publicat în revista Nature Communications, Spires a dorit să investigheze efectul utilizării aplicațiilor de navigație ale smartphone-urilor noastre.

Se pare că persoanele care folosesc un serviciu de navigație pentru a le spune unde să meargă nu își stimulează suficient hipocampul.

Acest lucru poate fi similar cu modul în care un mușchi nefolosit își va pierde din mărime și putere.

Cu alte cuvinte, să nu cădem mereu în capcana tehnologiei și să încercăm să oferim, pe cât posibil creierului, în fiecare zi, o doză de antrenament.

Pe lângă formarea și procesarea hărților spațiale, hipocampul joacă un rol major și în memoria episodică. Cu alte cuvinte, hipocampul face parte din sistemul de memorie a lobului temporal medial.

Pe măsură ce experimentăm realitatea și diferitele scenarii ale vieții, neuronii hipocampului se dezvoltă într-un proces cunoscut sub numele de neurogeneză.

Astfel, vom fi în măsură să formăm amintiri autobiografice cu detalii precise, cum ar fi ora, data și locul la care a avut loc un eveniment.

Majoritatea amintirilor pe care le procesează hipocampul pot fi rezumate cu ușurință în cuvinte.  Vom putea vorbi despre ziua noastră la serviciu sau chiar să plănuim din timp felul în care să ajungem mai devreme, în primele zile la birou.

Rezumând, hipocampul are roluri multiple și este un nod central al formării și reactualizării memoriei în creierul uman.

Așa că, vom încerca să discutăm mai pe larg despre toate acestea într-un articol viitor.

Pentru studiile referitoare la hipocamp accesați cele două link-uri de mai jos:

https://www.ucl.ac.uk/news/2017/mar/satnavs-switch-parts-brain

https://www.nature.com/articles/ncomms14652

Author: Gabi Enache

1 thought on “Cunoaște-ți creierul – Hipocampul sau „GPS-ul creierului”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *