Neuroștiința sărutului – De unde vine nevoia oamenilor de a se săruta?

Ca om pasionat de știință, am uneori tendința să analizez prea mult.

Și mă gândesc că, dacă nu făceam asta, cel mai probabil nu am fi povestit despre: „Știința sărutului”.

Călătoria noastră de azi va începe din jurul termenului de „filematologie”, cuvânt care reprezintă știința studierii sărutului.

Mai departe, de filematologie se ocupă osculologii, adică oamenii de știință care studiază sărutul.

Da, există și această categorie…

Osculologii ne spun că, atunci când sărutăm o persoană, folosim între 23 și 34 din mușchii feței noastre și, poate, până la 112 din mușchii totali ai corpului.

Cel mai important mușchi este însă muschiul orbicular al gurii, un mușchi complex format din fibre care încercuiesc complet gura și care ne ajută să ne sărutăm.

Zona marcată cu roșu care înconjoară buzele reprezintă mușchiul orbicular al gurii.

Sărutul a fost observat la multe specii, inclusiv la cimpanzei și la maimuțele bonobo.

Cu toate acestea, oamenii sunt singurii care sărută cu buzele „țuguiate” sau „desfăcute spre exterior”.

Oamenii, cimpanzeii și bonobo sunt cu toții primate și fac parte din aceeași ramură a arborelui evolutiv. Acest lucru a determinat oamenii de știință să lanseze teoria conform căreia motivul biologic pentru care femeile doresc să atragă atenția asupra buzelor atunci când se dau cu ruj roșu este un fenomen derivat din manifestarea atracției sexuale ca urmare a trecutului nostru evolutiv.

Potrivit mai multor biologi evolutivi, bărbații consideră culoarea roșie ca fiind deosebit de stimulantă, deoarece le amintește, la un nivel profund al evoluției, de modul în care organele genitale ale unei femei se înroșeau la momentul de maximă receptivitate sexuală, aflat chiar înainte sau în timpul ovulației.

În această perioadă deosebit de fertilă, fluxul sangvin crescut în zona genitală a femeilor primate producea niște umflături de culoare roșie semnalând faptul că sunt gata de împerechere.

Și începea dansul norilor…

În timp ce aceste semnale încă sunt prezente la cimpanzei și la bonobo, ele au dispărut la om, din motive complexe cu care nu are rost să ne încărcăm acum memoria, dar despre care vom discuta într-un articol următor.

Știu, nu pare a fi cea mai romantică explicație, dar este cel mai întemeiat motiv pentru care comportamentele legate de sărut au prosperat printre primate de-a lungul timpului.

Și, probabil că este motivul pentru care nouă, bărbaților, ne plac atât de mult forma și roșeața buzelor unei femei.

Sărutul angajează toate simțurile noastre.

Atingerea, văzul, auzul, mirosul și gustul, toate sunt implicate în acest act, aparent simplu.

Când săruți, te afli, literalmente, prezent fizic în fața cuiva.

Vei simți parfumul, mirosul corpului, al gurii și al respirației persoanei de care ești atras/ă.

Oamenii de știință au stabilit că mirosul ne poate ajuta să stabilim compatibilitatea cu ADN-ul potențialilor parteneri.

Cercetările efectuate de Dr. Claus Wedekind, biolog evolutionist și autorul celebrului studiu al „tricourilor transpirate”, au arătat că femeile sunt atrase deseori de bărbații al căror miros reflectă un sistem imunitar diferit de al lor.

În cadrul acestui studiu, bărbații au purtat același tricou timp de două zile.

Tricourile au fost puse apoi în cutii identice iar diverse femei au fost rugate să miroasă aceste tricouri și să specifice de care dintre aceste mirosuri au fost cel mai atrase sexual.

Rezultatele au arătat că femeile au fost atrase de bărbații cu MHC-ul cel mai diferit de al lor.

Ce este acest MHC?

Femeile caută adesea bărbați al căror cod ADN oferă un complex major de histocompatibilitate sau MHC (molecule care controlează cea mai mare parte a sistemului imunitar uman).

Iar acest lucru are foarte mult sens din punct de vedere evolutiv.

Puii acestor cupluri vor avea cea mai bună imunitate împotriva infecțiilor (formată din cel mai bun amestec al genelor ambilor părinți) și, prin urmare, o șansă mult mai mare de supraviețuire.

Interesant este că, pentru femeile care iau pilule contraceptive, această atracție către sistemele imunitare diferite nu se aplică.

Ele pur și simplu nu pot percepe această informație de la partener.

Ne place să gândim despre cuplurile care se înțeleg bine, că au „chimia potrivită”.

De fapt, atunci când spunem chimie, ne referim chiar la chimia creierului.

De exemplu, dilatarea pupilelor, atât de specifică la persoanele îndrăgostite, se întâmplă datorită eliberării în creier a neurotransmițătorilor de epinefrină și norepinefrină.

Efectul dilatării pupilelor este considerat ca fiind motivul pentru care închidem ochii atunci când sărutăm.

Creierul îndrăgostiților abundă de dopamină.

Atunci când suntem atrași de cineva, dopamina este eliberată în cortexul prefrontal și în sistemul limbic, făcându-ne să ne dorim persoana și să „poftim” la ea tot mai mult.

Acestea fiind spuse, dragostea romantică afectează creierul la fel ca orice altă dependență, indiferent că vorbim de droguri sau de zahăr.

Dopamina este motivul pentru care, în primele etape ale unei relații romantice, suntem total preocupați și ne gândim intens la cealaltă persoană.

Și facem asta uneori chiar până la pierderea dorinței de a dormi sau de a mânca.

Această gândire obsesivă în legătură cu persoana iubită este dată, în mare parte, și de creșterea nivelului de serotonină, un hormon eliberat în creier atunci când suntem îndrăgostiți.

Și mai ales atunci când sărutăm persoana iubită.

Mai mult, cercetătorii au descoperit că nivelurile de serotonină ale indivizilor aflați la începuturile pasionale ale dragostei romantice seamănă foarte mult cu nivelurile de serotonină ale pacienților care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă.

În urma unui studiu, aceștia au mai constatat că sărutul regulat timp de câteva săptămâni are drept efect scăderea nivelului hormonilor de stres din organism.

Acesta este, poate, unul dintre motivele pentru care oamenii aflați în relații pe termen lung au o speranță a duratei de viață mai mare.

Buzele au cea mai mare concentrație de terminații nervoase în comparație cu orice altă parte a corpului.

Atunci când nervii de la nivelul buzelor sunt stimulați, ei trimit o cantitate uimitoare de semnale senzitive către creier.

Drept consecință, cortexul somatosenzorial al creierului este mai stimulat de buze decât de orice alt organ al corpului nostru (da, mai mult chiar și decât organele noastre genitale).

Partea colorată cu mov reprezintă cortexul somatosenzorial al creierului uman.

De fapt, un studiu al Universității Butler din Indianapolis a arătat că majoritatea oamenilor își amintesc mult mai bine detaliile primului lor sărut decât pe cele ale primei experiențe sexuale.

Un alt aspect deosebit de important cu privire la următorul tău sărut este că două treimi dintre oameni, indiferent dacă sunt stângaci sau dreptaci, își înclină capul spre dreapta atunci când se sărută.

Oamenii de știință au explicat acest lucru prin faptul că majoritatea femeilor care alăptează țin copilul în mâna stângă, determinând bebelușul să-și încline capul spre dreapta pentru a se hrăni la sân.

Sărutul, pur și simplu aduce înapoi acele sentimente de conexiune, siguranță și confort din brațele mamei.

Practic, sunt implicate aceleași căi neuronale răspunzătoare de eliberarea oxitocinei, hormon responsabil, printre altele, de relațiile sociale și de atașamentul dintre oameni.

Eliberarea oxitocinei te face să te simți relaxat, în siguranță și fericit.

Unele cercetări sugerează că oxitocina este unul dintre ingredientele cheie implicate în menținerea relațiilor pe termen lung.

De fapt, un studiu publicat în The Journal of Neuroscience a sugerat că oxitocina era responsabilă pentru promovarea monogamiei și a fidelității în cuplu.

Același lucru se întâmplă și la celelalte specii de mamifere ale căror niveluri de oxitocină sunt ridicate în creier.

Femeile, în general, pun mult mai mult accent pe sărut decât bărbații.

Dr. Susan Hughes, profesor și de psihologie evoluționistă la Alllbright College a menționat că 90% dintre femei nu ar face sex cu un bărbat fără să-l sărute mai întâi, în timp ce doar 50% dintre bărbați au păstrat aceeași regulă.

Aceasta a descoperit că, în faza de ovulație a ciclului menstrual, femeile s-au dovedit a fi mai selective, preferând bărbații cu un grad mai ridicat de compatibilitate genetică, simetrie facială și trăsături masculine mai accentuate.

Sărutul este o experiență foarte personală și, în același timp, un tărâm prin care dobândim o înțelegere tot mai profundă a biologiei noastre umane.

Este atât o artă, cât și o știință și, în mod evident, joacă un rol foarte important în determinarea compatibilității genetice a unui partener.

În majoritatea cazurilor, primul sărut stabilește dacă lucrurile vor merge mai departe sau nu.

Apoi, tot el e responsabil de preludiu și ajută la menținerea și consolidarea relațiilor pe termen lung.

Cu toate acestea, sărutul nu este totul.

Relațiile interumane rămân în continuare o enigmă greu de descifrat.

Probabil la fel de complicată cum este creierul și universul.

Un lucru este însă sigur: sărutul este bun și cu toții ar trebui o facem mai des.

Așadar, dacă nu te-am făcut să te gândești la sânii mamei tale sau la fundul unui babuin data viitoare când îți săruți persoana iubită, poate că n-am fost atât de insensibil.

Author: Gabi Enache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *